Europa nu mai are bani de şcoală
0
Pe întregul continent au loc reduceri de buget, concedieri de personal şi tăieri de investiţii. Unele universităţi britanice riscă falimentul, iar experţii avertizează că instituţii de vârf ale Europei ar putea dispărea din topurile internaţionale.
România nu e singura ţară unde profesorii sunt ameninţaţi de concedieri sau de reduceri de salarii. Potrivit unui studiu realizat de Guntars Catlaks, coordonator de cercetare la Organizaţia Internaţională a Educaţiei, sistemele de învăţământ ale multor ţări europene au fost afectate de criză.
Mai citeşte şi:
Dacă în Polonia au fost amânate investiţiile în infrastructură, în Lituania, Cehia, Ungaria şi Letonia s-a ajuns până la reducerea salariilor profesorilor, cu procente între 3 şi 30%. În Estonia şi Polonia au avut loc reduceri ale beneficiilor nesalariale ale dascălilor.
Zeci de mii de concedieri
În Letonia a avut loc cea mai drastică reducere de personal în învăţământul preuniversitar: 6.000 de dascăli, din totalul de 35.000 au fost concediaţi. În Letonia, la fel ca şi în Irlanda, sunt aşteptate reduceri şi în învăţământul superior.
În Franţa, guvernul lui Nicolas Sarkozy intenţionează reducerea a 16.000 de posturi din sistemul educativ în acest an, transmite AFP. Potrivit lui Frédérique Rolet, liderul SNES, unul dintre sindicatele din educaţie, „trei sau patru posturi ar urma să dispară din fiecare şcoală".
Ministrul Educaţiei, Luc Chatel, a propus angajarea de studenţi şi pensionari pentru suplinirea, pe termen scurt, a unor profesori care lipsesc. Reforma este dură şi în Italia. Potrivit presei din Peninsulă, guvernul Berlusconi intenţionează ca, în viitorul an şcolar, să fie pusă în aplicare o reformă ce prevede desfiinţarea a 133.000 de posturi (87.500 de profesori şi 42.700 administrative). Economiile la buget vor fi de aproape opt miliarde de euro.
Universităţi în derivă
Marea Britanie a anunţat o reducere de buget de 450 de milioane de lire (500 mil. euro) pentru anul în curs. Institutul pentru Politici Fiscale al Marii Britanii anticipează reduceri şi mai mari pe viitor: până în 2013, totalul reducerilor de fonduri la nivel universitar se va ridica la 2,5 miliarde (2,7 miliarde euro).
Irlanda, care a făcut o reducere de buget de 6% pentru actualul an academic, a anunţat o reducere de 10% pentru anul 2010-2011. Austria, Italia, Ungaria şi Polonia, ţări care au investit masiv în universităţile lor în perioada anterioară, reduc şi ele fondurile pentru universităţi, potrivit EUObserver.
În Letonia, cheltuielile pentru învăţământul superior au fost reduse la jumătate. Singurele ţări care au făcut excepţie până acum de la această tendinţă sunt Franţa şi Germania. Dar nici aici nu există perspective prea bune. Promisiunea Franţei de a mări fondurile universităţilor e dependentă de capacitatea sa de a se împrumuta în următorii ani, în timp ce cheltuielile mai mari ale Germaniei au fost direcţionate în primul rând către acordarea de burse, şi nu pentru finanţarea de bază, scrie EUObserver.
În Estonia, criza a forţat autorităţile să închidă programe de studii, iar în Letonia, situaţia este şi mai gravă. Aici, mai multe facultăţi, departamente şi chiar instituţii au fost închise sau urmează şă-şi închidă porţile. Despre falimente se vorbeşte şi în Marea Britanie, unde universităţile se confruntă cu mari deficite bugetare . Problema a fost ridicată de organizaţia de experţi„Policy Exchange". „Cred că vor exista instituţii cu risc de faliment", a afirmat Anna Fazackerley, membră a organizaţiei menţionate şi unul dintre autorii raportului „Înoată sau pluteşte: o privire către universităţile cu probleme".
Olanda: granturi desfiinţate
Chiar şi ţările nordice au fost atinse de criză. În Olanda, anul fiscal 2010-2011 presupune reduceri de 20% faţă de precedentul în mai multe sectoare bugetare, între care şi cel al învăţământului superior, arată Studiul "Bugetele pentru Învăţământul Superior şi Recesiunea Globală", publicat în februarie de John Aubrez Douglass de la Universitatea California Berkeley. Măsurile vor include reorganizarea sistemului de sprijin financiar pentru studenţi: transformarea granturilor studenţeşti într-un sistem de împrumuturi bancare pentru tineri.
Propunerea a dus la proteste studenţeşti în februarie, care ar putea deveni şi mai mari în perioada care urmează. Peste 1.000 de studenţi au ocupat în februarie amfiteatrele şi clădirile universităţilor din Amsterdam, Nijmegen, Utrecht şi Rotterdam. Există şi planuri de creştere a taxelor de şcolarizare, mai ales la nivel de masterat.
În Germania, situaţia e mai bună. Aici există planuri pe termen lung privind creşterea finanţării şi extinderea numărului de studenţi cu încă 275.000 până în 2015. Dar aceasta va însemna şi o creştere a taxelor de şcolarizare, care a scos în stradă peste 80.000 de studenţi în noiembrie 2009.
Şi SUA au ajuns la sapă de lemn
Mulţi profesori şi educatori din SUA riscă să-şi piardă joburile în următoarele luni, a declarat secretarul de stat pentru educaţie, Arne Duncan, citat de Reuters. El spune că notificările vor începe să curgă din martie, pe măsură ce instituţiile îşi definitivează bugetele.
Situaţia e cauzată de faptul că pachetul de stimulare economică aprobat de administraţia Obama anul trecut a fost cheltuit aproape total. Universităţile publice din SUA se confruntă şi ele cu mari constrângeri bugetare.
Mii de studenţii de la Universitatea California au ieşit în stradă la începutul lui martie, protestând faţă de creşterea taxelor. Situaţia e similară şi în alte state din SUA.
Cresc taxele de şcolarizare
Aranjamentele financiare în sistemul universitar european variază de la ţară la ţară. Unele, cum ar fi Franţa sau Germania, percep taxe modice de şcolarizare sau deloc. Altele solicită taxe moderate, dar oferă împrumuturi bancare pentru studenţi. Dar un factor rămâne constant: în Europa, contribuabilii plătesc aproape toate costurile.
Până acum, universităţile au răspuns crizei prin măsuri „de cârpire", cum ar fi amânarea cheltuielilor pentru investiţii sau îngheţarea angajărilor. Altele s-au resemnat, anticipând ani întregi de austeritate bugetară.
„Finanţarea s-ar putea să nu se întoarcă niciodată la nivelul de investiţii pe care l-am avut până în prezent", a declarat şeful University College London, Malcolm Grant. O posibilitate de a ieşi din această dilemă este de a mări numărul de studenţi din afara UE, ale căror taxe de şcolarizare nu sunt reglementate de guvern. Dar aceasta nu e o opţiune pentru instituţiile mai puţin cunoscute, care îşi desfăşoară cursurile în alte limbi decât engleza, franceza sau spaniola.
O altă soluţie ar fi tăierea legăturii cu finanţarea guvernamentală şi taxarea tuturor studenţilor, la preţuri corespunzătoare costurilor de şcolarizare, aşa cum cer cancelarii unor universităţi britanice.
Roy Anderson, managerul Imperial College, din Londra, estimează că ar fi necesare taxe la nivelul a 12.000 de lire (13.300 euro) pe an, pentru studenţii britanici şi pentru cei din UE, comparativ cu numai 3.145 de lire (3.490 de euro) în prezent (limita impusă de guvern). Lord Patten, cancelarul de la Oxford, spune că, pentru ca universitatea să rămână competitivă, taxele trebuie să crească până la 20.000 de lire (22.200 euro) pentru unele cursuri, ca la Harvard. Astfel, universităţile vor trăi sau vor muri în condiţiile pieţei.
Dar acest lucru e greu de pus în practică în multe alte ţări europene, unde instituţiile private sunt de obicei considerate inferioare şi unde legile existente ar trebui schimbate.
Avertismente sumbre
Criza riscă să şteargă universităţile europene din topurile mondiale, a avertizat Dirk Van Damme, şeful Departamentului de Educaţie al OECD. „Nu sunt sigur că ţările care au acum cel mai bun învăţământ superior îl vor mai avea în 10 ani", a spus el.
Se încarcă comentariile...
