Europa renunţă la cotele de lapte

După o noapte de negocieri, membrii Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru minireforma Politicii Agricole Comune. Miniştrii europeni ai Agriculturii au decis o creştere progresivă a cotelor de lapte şi o scădere a plăţilor directe la hectar pentru fermieri.

La acest compromis – cea mai importantă schimbare a Politicii Agricole Comune din ultimii ani – s-a ajuns după mai bine de 14 ore de discuţii şi dezbateri între miniştrii agriculturii din UE.

Noile modificări ale PAC, care vor fi aplicate de la începutul anului viitor, se adaugă primelor măsuri de reformă a acestei politici, iniţiate în anul 2003.

”Am ajuns la un acord”, a declarat ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

”Nu a fost deloc uşor, dar vom fi bine pregătiţi pentru viitor cu această minireformă a PAC, aşteptând marea reformă după 2013, când se va decide viitorul buget al Uniunii”, a mărturisit, la rândul său, comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel. El a subliniat că “problema industriei laptelui din UE a fost extrem de greu de soluţionat”.

Compensaţii pentru fermieri

Concret, cei 27 miniştri ai agriculturii au hotărât ca în următorii cinci ani cotele la producţia de lapte să fie ridicate cu 1%, până la dispariţia lor în 2015, în condiţiile în care după 1984 producţia de lapte din statele membre a fost limitată prin introducerea acestui sistem.

În plus, vor fi acordate compensaţii pentru fermierii din zonele montane, precum cei din Germania, Franţa şi Austria, a căror activitate va fi afectată de creşterea cotelor de lapte.

Cei 27 au decis ca în 2010 şi 2011 să analizeze din nou situaţia de pe piaţa laptelui în UE, pentru a adopta, în caz că este nevoie, “măsuri adecvate de ajustare”. Potrivit unui diplomat european, singura ţară care a refuzat să îşi dea acordul pentru planul de schimbare a PAC a fost Letonia.

Acest stat a solicitat o reechilibrare suplimentară a ajutoarelor agricole de la bugetul UE în favoarea noilor ţări membre, categorie din care face parte şi Letonia. Reforma PAC a fost una din priorităţile Franţei la preluarea preşedinţiei UE.

Proiecte pentru dezvoltarea rurală

Minireforma PAC prevede şi o scădere a subvenţiilor pentru producţia agricolă – “ajutoarele directe”, iar fondurile astfel economisite vor fi orientate către proiectele de protecţie a mediului în zonele rurale şi către proiectele de dezvoltare rurală, care trebuie să fie co-finanţate de la bugetele naţionale.

Marile exploataţii agricole vor fi, de asemenea, mai puţin “taxate” decât în propunerea iniţială a Comisiei Europene, ca urmare a opoziţiei unor ţări ca Germania şi Marea Britanie, în care se află numeroşi producători agricoli din această categorie.

Transferul unei părţi a subvenţiilor agricole către proiectele de protecţie a mediului ar putea ridica totuşi o problemă pentru statele membre, care au obligaţia de a co-finanţa aceste noi proiecte.

În mod normal, nivelul co-finanţării ar trebui să reprezinte 50% din valoarea unui astfel de proiect, dar în varianta de compromis s-a decis ca acesta să fie de 25%.

Excepţii

Italia a reuşit să negocieze un regim preferenţial care îi va permite să crească din 2009 cu 5% cotele de lapte. La solicitarea Germaniei, UE va face un raport asupra impactului acestei reforme în 2010 şi 2012.