Europa are nevoie de reguli comune anticriză

Ministrul francez al afacerilor europene, Jean-Pierre Jouyet, consideră că situaţia din Caucaz şi criza economică au nevoie de un răspuns comun al Uniunii Europene. Jouyet s-a aflat în această săptămână la Chişinău şi Bucureşti, în pregătirea ultimei părţi a preşedinţiei franceze a UE.

Domnule ministru, preşedinţia franceză a UE a fost marcată de crize importante – “Nu”-ul irlandez, războiul ruso-georgian şi acutizarea crizei financiare. În aceste condiţii, care vor fi priorităţile preşedinţiei franceze în timpul rămas până la sfârşitul anului?

Preşedinţia franceză a fost, într-adevăr, una a gestionării crizelor – criza ruso-georgiană, criza economică şi financiară fără precedent, mai puternică decât cea din anii 1929-1933, şi criza instituţională generată de “Nu”-ul irlandez. Sper într-un început al dezamorsării crizei instituţionale prin raportul pe care guvernul de la Dublin îl va prezenta Consiliului European din  octombrie. Iar soluţia politică să fie dată în cursul Consiliului de la mijlocul lui decembrie.

Altfel, rămânem concentraţi pe priorităţile noastre. La summitul din octombrie dorim să avem un acord privind pactul pe emigraţie şi pe azil, pentru a ne proteja cetăţenii. La mijlocul lui noiembrie vom avea acordul privind agricultura, iar până la mijlocul lui decembrie ne dorim să avem un acord privind pachetul energie-climă. Vom avea, de altfel, o discuţie politică pe această temă şi la summitul din octombrie. Iar până la summitul din decembrie vom face propuneri pentru revizuirea strategiei europene de securitate şi apărare.

Puteţi vedea riscurile teroriste, ceea ce se întâmplă la graniţa dintre Afganistatn şi Pakistan, relaţiile cu Rusia şi ceea ce se întâmplă în Caucaz, consecinţele geostrategice ale schimbărilor climatice şi ale crizei alimentare. Toate acestea au nevoie de un răspuns european.

Un răspuns european este aşteptat şi în cazul crizei economice. Credeţi că Europa a dovedit suficientă unitate în faţa acestei provocări?

Sper ca şi în cazul crizei economice să avem acelaşi mesaj de unitate pe care l-am demonstrat şi în domeniul politic. Paradoxal, Europa s-a afirmat până în prezent mai mult în domeniul politic decât în cel al unităţii economice, chiar dacă avem o monedă unică, o politică monetară şi una bugetară armonizate prin pactul de stabilitat. Dar, în momente de criză se vede că mai curând europa politică are relevanţă.

Europa trebuie să dea un răspuns prin adaptarea regulilor comune de contabilitate financiară şi transparenţă privind riscul de creditare.  În acest sens, este de salutat acordul miniştrilor de economie şi finanţe de a garanta depozitele de la 20.000 la 50.000 de euro. Desigur că trebuie să protejăm economiile cetăţenilor europeni, dar trebuie să adoptăm reguli comune care să acţioneze ori de câte ori stabilitatea sistemului economic şi financiar european va fi ameninţată.

Cum va ieşi  Europa din această perioadă dificilă?

Eu cred că dacă Europa va trece cu bine peste criza georgiană şi va găsi mijloacele comune de regularizare a actualei crize financiare, va deveni mai puternică în tot ceea ce priveşte funcţionarea şi organizarea sa.

Aţi întreprins în această săptămână o vizită la Chişinău. Ce mesaj aţi lansat autorităţilor moldovene?

Propunem Republicii Moldova un parteneriat mai ambiţios în domenii precum liberul schimb, facilităţile la acordarea vizelor, securitatea energetică. Evident, aşteptăm ca Moldova să dea garanţii privind buna desfăşurare a viitoarelor alegeri din martie anul viitor, lupta împotriva corupţiei, respectarea normelor statului de drept şi, evident, garanţii privind rezolvarea chestiunii transnistrene.

Pentru această problemă, Uniunea Europeană este extrem de ataşată procesului 5 plus 2, care nu exclude dialogul dintre Moldova şi Rusia, dintre Moldova şi Ucraina, dintre Moldova şi România. Dar singurul dispozitiv agreat de Uniunea Europeană şi de comunitatea internaţională este cadrul 5 plus 2.  Preşedintele moldovean, premierul, ministrul de Externe şi preşedintele Parlamentului n-au dat toate asigurările în acest sens.

Oferiţi Moldovei mai mult decât o politică de vecinătate?

Moldova este cea mai francofonă ţară din estul Uniunii Europene, dar iniţiativa despre care vorbim este una europeană, asumată de preşedinţia franceză. Ea priveşte către aceia dintre vecinii Rusiei care îşi manifestă o vocaţie europeană. Nu este acelaşi lucru între politica de vecinătate, politica de apropiere de Asia Centrală şi politica faţă de Moldova. Sunt probleme diferite şi relaţii diferite.

Propunem Republicii Moldova un parteneriat ambiţios în numeroase domenii

Jean-Pierre Jouyet
ministru francez

Biografie

Jean-Pierre Jouyet, ministru pentru afaceri europene, este unul dintre cei mai importanţi oameni politici francezi. A făcut parte din stafful Comisiei Europene conduse de Jaques Delors (1991-1995) şi din cel al premierului francez Lionel Jospin (1997-2000). A fost directorul Trezoreriei Franţei şi preşedinte al Clubului de la Paris – o organizaţie informală cuprinzând lideri financiari ai celor mai bogate 19 ţări de pe glob.  Din 2007 este ministru al afacerilor europene în cabinetul lui François Fillon.