Europa luptă să-şi salveze industria

UE va decide săptămâna viitoare câţi bani pune la bătaie pentru depăşirea crizei. Uniunea Europeană urmează să decidă miercuri valoarea programului destinat industriei europene pentru depăşirea crizei şi salvarea locurilor de muncă.

Decizia va fi apoi avizată de liderii UE la Consiliul european din decembrie. Şi dacă cifra de 130 milioane de euro nu este confirmată oficial, pentru moment se ştie că finanţarea în cauză va reprezenta circa 1 la sută din produsul intern brut al fiecărui stat membru al blocului comunitar.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a atras atenţia încă de la lansarea ideii că planul „va cuprinde acţiuni punctuale pe termen scurt“ pentru a încuraja creşterea şi menţinerea locurilor de muncă.

Potrivit unor surse europene, întrebarea pe care trebuie să şi-o pună atât europenii, cât şi americanii este legată de delocalizarea industriei către est. „Semnalul a fost dat de industria auto pentru că dezindustrializarea Statelor Unite şi a Europei nu este normală“, susţin sursele citate. În opinia acestora, „Statele Unite au pierdut controlul puţinei industrii pe care o mai are“.

O confirmare indirectă a acestor afirmaţii ar putea fi articolul din cotidianul kuweitian „Al-Seyassah“, potrivit căruia „Statele Unite au solicitat 290 miliarde dolari din partea a patru monarhii bogate din Golf, pentru a ajuta la combaterea efectelor crizei financiare internaţionale“.

Citând de asemenea surse care doresc să îşi păstreze anonimatul, cotidianul scrie că autorităţile de la Washington au cerut 120 miliarde dolari Arabiei Saudite, 70 de miliarde dolari Emiratelor Arabe Unite, 60 de miliarde dolari Qatarului şi 40 de miliarde dolari Kuweitului.

Nu dau amănunte în legătură cu condiţiile de acordare a acestui ajutor. „Al-Seyassah“ mai scrie că SUA vor să utilizeze banii pentru depăşirea problemelor cu care se confruntă industria auto, băncile şi alte companii. Cele patru state fac parte din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi au o producţie de circa 14 milioane barili/zi, ce reprezintă 17% din aprovizionarea la nivel mondial.

Cuvântul Germaniei

Eurodeputatul francez Alain Lamassoure consideră că, în adoptarea unui asemenea plan, Germania are „un cuvânt de spus mai puternic“ decât alte state UE.

„Germania a păstrat industria mai mult decât alte ţări şi are excedent, ca şi China, în acest sector“, explică Lamassoure. Ţările nordice au şi ele un cuvânt de spus, apreciază deputatul european, care regretă că în Franţa nu a existat niciodată un ataşament similar celui din Germania pentru industrie.

„Şi întrebarea este ce şi cât păstrăm din industrie“, încheie Lamassoure. Deşi iniţial cancelarul german Angela Merkel s-a arătat reticent ideii unui plan vast la scară europeană de redresare economică, Berlin e gata să pună la bătaie 32 miliarde euro pentru a ajuta industria germană, în următorii doi ani.

În acest context, cancelarul Angela Merkel va participa luni, la Paris, la un consiliu ministerial franco-german, consacrat formulării de măsuri concrete vizând relansarea economiei mondiale.

În centrul reuniunii se va afla răspunsul la criza financiară şi economică, în prelungirea măsurilor aprobate la recentul summit G20 de la Washington.

BEI şi BERD dau tonul

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a anunţat deja derularea, pe patru ani, a unui program de împrumuturi de 30 de miliarde de euro destinat întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pe de altă parte, comisarul european pentru industrie, Günter Verheugen, a promis producătorilor europeni din industria auto un sprijin de 40 de miliarde de euro, sub formă de credite cu dobândă redusă. BEI decide pe 16 decembrie soarta proiectului în cauză.

Banii vor fi alocaţi însă doar proiectelor de cercetare şi dezvoltarea de tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, pentru maşini mai puţin poluante. O altă posibilitate este realocarea de fonduri comunitare destinate cu precădere zonelor defavorizate din UE.

Apel

După reuniunea G20, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a adresat un apel pentru “adoptarea de măsuri excepţionale” şi “coordinate” pentru combaterea crizei economice, subliniind că ţările trebuie să “navigheze împreună” pentru a nu risca să “se scufunde împreună”.