Europa grăbeşte soluţia Nabucco
0După ce criza gazului dintre Ucraina şi Rusia a provocat frisoane, proiectul primeşte din nou susţinere, dar banii se lasă aşteptaţi. Ţările implicate în construcţia gazoductului Nabucco au încercat, ieri, să resusciteze proiectul care ar urma să reducă dependenţa Europei de gazul rusesc.
Delegaţii din 12 ţări de tranzit sau potenţiale furnizoare, precum şi din UE şi-au reafirmat, ieri, sprijinul pentru acest gazoduct, care ar trebui să ajute la diversificarea din 2013 a aprovizionării cu gaz a Europei.
În condiţiile în care Ungaria a fost lovită din plin de recenta criză a gazului, premierul Ferenc Gyurcsany a cerut deblocarea în următoarele săptămâni a 200-300 de milioane de euro pentru a putea lansa în sfârşit construcţia gazoductului Nabucco.
El a precizat că se aşteaptă la un sprijin de ordinul a două miliarde de dolari din partea UE. Premierul ungar a mai afirmat că este necesară şi înfiinţarea unei conduceri internaţionale a Nabucco, din care ar face parte liderii politici ai ţărilor implicate.
Gyurcsany mizează pe semnarea unui acord interguvernamental între cele circa zece ţări implicate în proiect înainte de sfârşitul lunii iunie.
La rândul său, Comisarul european pentru energie Andris Piebalgs a declarat că textul final al acordului interguvernamental trebuie încheiat la sfârşitul lunii martie, pentru ca gazoductul să poată fi construit cât mai curând posibil.
Piebalgs a spus însă că UE nu ia în considerare finanţarea directă a proiectului Nabucco, dar Bruxellesul va putea acorda împrumuturi şi garanţii.
Promisiuni de la băncile europene
Şeful guvernului ungar a invitat, pe de altă parte, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare să acorde rapid împrumuturi proiectului. BERD a anunţat că ar putea contribui financiar la proiect, iar BEI s-a declarat dispusă să asigure până la 25% din finanţarea gazoductului, dar cu mai multe condiţii.
Din partea furnizorilor potenţiali de gaz, preşedintele azer Ilham Aliev a remarcat că “armonizarea intereselor tuturor - ţări furnizoare, consumatoare şi de tranzit - este posibilă, dacă se pot asigura o aprovizionare stabilă, un tranzit garantat şi un preţ adecvat”.
În căutarea furnizorilor
Analiştii avertizează însă că Nabucco se confruntă cu o problemă majoră, alta decât finanţarea, aceea privind provenienţa gazului care îl va alimenta. Până în prezent, doar Azerbaidjanul s-a angajat să furnizeze gaz pentru Nabucco, însă această cantitate poate acoperi doar o parte din capacitatea gazoductului.
Alţi potenţiali furnizori, cum ar fi Turkmenistanul şi Iranul, sunt problematici, din considerente logistice sau politice. Iranul, care s-a confruntat cu Europa şi America, din cauza ambiţiilor sale nucleare, nu a fost invitat la conferinţa de la Budapesta.
Cu toate acestea, este posibil ca proiectul să aibă nevoie de gaz iranian, în parte pentru a contracara mişcările imprevizibile ale Rusiei pe piaţa energiei. De menţionat că atât Turkmenistanul, cât şi ţările vecine sunt curtate de Gazprom, care vrea să-şi vadă concretizată intenţia de a construi South Stream, un gazoduct ce vizează să alimenteze aceleaşi ţări, subminând, însă, Nabucco.
Rusia, bună de plată?
Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a mai afirmat că statele UE afectate de recenta criză a gazelor ar trebui să acţioneze în comun pentru a primi compensaţii care să acopere pagubele cauzate de sistarea livrărilor.
Comisarul Andries Piebalgs a precizat însă că nu este uşor de găsit partea care ar trebui să răspundă pentru pierderile cauzate. “Nu este uşor să găsim cine trebuie să plătească pentru pierderile cauzate în Europa de oprirea livrărilor de gaze ruseşti”, a spus Piebalgs.
România nu exclude varianta South Stream
România se confruntă cu o problemă de siguranţă a tranzitului şi de aceea ia în serios South Stream, proiectul de gazoduct ruso-italian, a afirmat preşedintele Traian Băsescu luni seara, la televiziunea publică. Şeful statului a adăugat, însă, că South Stream devine o opţiune, numai dacă UE va constata că propriul ei proiect, Nabucco, nu poate fi realizat.
Ca stat membru UE, România nu se dezice de obiectivele europene şi trebuie să asigure funcţionarea solidarităţii europene, chiar dacă ia în serios posibilitatea ca South Stream să ajungă în România, a explicat Băsescu, citat de NewsIn.
