Europa de Răsărit rămâne fără elite

Tot mai mulţi experţi din această regiune au migrat în zona de vest a UE sau în America de Nord. De la căderea comunismului, mii de specialişti au părăsit Europa de Est. Cauza: cercetarea a devenit Cenuşăreasă, iar salariile în domeniu, de-a dreptul ruşinoase.

Statele din Est pierd astfel în mod dureros un know-how preţios. În Serbia, spre exemplu, cheltuielile pentru cercetare reprezentau în vremurile bune circa 1,3 la sută din PIB, aproape de cele ale unei ţări membre UE, în timp ce actualmente cota pentru cercetare a scăzut la o treime din media UE.

Nici nu este de mirare astfel că numărul de brevete înregistrate a scăzut şi el la o minimă istorică, scrie “Die Presse”. Universităţile din Serbia încearcă acum în mod conştient să devină atractive pentru străini, cu ajutorul unor programe UE, şi să-i aducă înapoi pe sârbii din diaspora.

Între timp, este creată o bancă de date a cercetătorilor sârbi care lucrează în exterior, o cale pe care a străbătut-o cu succes şi Austria acum cinci ani. În Serbia, în perioada Miloşevici, s-a format o reţea subterană denumită “Alternative Academic Education Network” (AAEN), sprijinită, printre altele, prin intermediul Pactului de stabilitate.

În acest fel, era sprijinit în special schimbul la nivel de tineri cercetători. Reţeaua respectivă există şi azi, doar că s-a transformat într-o organizaţie oficială, sub numele de “Center for Education Policy”, care a preluat şi o serie de sarcini internaţionale, precum cooperarea cu UNESCO.

În Albania au rămas doar bătrânii

Situaţia este însă extrem de dificilă în Albania, unde 40 la sută din cercetători au emigrat după 1990, jumătate din numărul universitarilor emigraţi fiind mai tineri de 40 de ani, două treimi din ei bărbaţi. Barbara Weitgruber, responsabilă pentru cooperare externă în cadrul Ministerului austriac al Ştiinţei, spunea, legat de acest fapt, că aceia care au plecat reprezintă tânăra generaţie, urmarea fiind că personalul universitar a îmbătrânit foarte mult.

Politicul încearcă acum să se opună acestui trend, însă fără a-şi face mari speranţe. Conform autorităţilor, doar 20 la sută din cei emigraţi au şanse să poată fi aduşi înapoi, adică 4.000 de savanţi, ceea ce ar fi oricum un salt enorm pentru Albania dacă este să ne gândim că universităţile de aici dispun de doar 3.000 de profesori.

Prezenţe “virtuale” în Muntenegru

Şi din Muntenegru au plecat foarte mulţi experţi în direcţia SUA şi Canada. Dat fiind că pentru cei mai mulţi nici nu se pune deocamdată problema unei reveniri în ţară, se încearcă acum construirea unei “prezenţe virtuale” a cercetătorilor muntenegreni, prin intermediul organizării de cursuri la distanţă sau seminarii comune cu universităţi din America de Nord.

Austria joacă un rol activ în cuplarea Europei de Sud-Est la spaţiul european al cercetării. În Kosovo, un proiect austriac ajută la formarea de structuri pentru un sistem de cercetare şi inovaţie. Legătura strânsă dintre Austria şi sud-estul Europei are cauze istorice, Viena fiind pentru mulţi savanţi din aceste ţări un punct de reper.

Bulgarii reprezintă, de exemplu, până în ziua de azi, cea mai mare comunitate de cercetare din străinătate la Universitatea de Ştiinţe din Viena, subliniază publicaţia austriacă mai sus menţionată.

UE a hotărât să se implice, fiind conştientă de această problemă structurală cu potenţial devastator cu care se confruntă sectorul educaţional regional. Uniunea sprijină cercetătorii printr-o serie de programe, cum ar fi Tempus (creat cu scopul modernizării educaţiei superioare) şi bursele Erasmus Mundus. De asemenea, aşa-numitul Proces Bologna – înfiinţat în 1999 pentru a crea un spaţiu educaţional european unit, derivat din procesul european de integrare – a dat un avânt reformei educaţionale din Balcani.

Se întorc polonezii

Dintre cei 511 cetăţeni ai noilor state ale UE care, cu sprijinul financiar al guvernului irlandez, au fost de acord în acest an să revină de bunăvoie în ţară, 118 sunt polonezi. Ce-i drept, deocamdată doar persoane cu slabe cunoştinţe de engleză, fără economii sau relaţii şi exploatate de angajatori.

Norocoasa Croaţie

Există însă şi speranţe, aşa cum arată exemplul Croaţiei, care a reuşit să-şi readucă din America cercetătorii, cu ajutorul unor restructurări universitare şi al unor burse atractive.