Europa cere Elveţiei să coboare din paradisul fiscal

Oficialii UE sunt supăraţi din cauza impozitelor preferenţiale ce atrag mari corporaţii şi multe vedete pe teritoriul Ţării Cantoanelor Kraft Foods a anunţat luna trecută că

Oficialii UE sunt supăraţi din cauza impozitelor preferenţiale ce atrag mari corporaţii
şi multe vedete pe teritoriul Ţării Cantoanelor

Kraft Foods a anunţat luna trecută că îşi mută sediile europene din Viena şi Londra la Zurich. Tot luna trecută, legenda muzicii rock Johnny Hallyday şi cântăreţul britanic James Blunt au părăsit Franţa, respectiv Marea Britanie, pentru a se stabili în Elveţia.

Ei nu fac decât să păşească pe urma unui mare număr de corporaţii şi milionari care au luat decizii similare. Raiul fiscal al Ţării Cantoanelor este motivul conflictului izbucnit, la începutul acestei săptămâni, între Comisia Europeană şi Elveţia.

Comisia Europeană cere Elveţiei să renunţe la aceste măsuri care ar fi "incompatibile cu acordul de liber-schimb semnat în 1972 între Elveţia şi UE". "Elveţia beneficiază de avantaje legate de accesul privilegiat la piaţa UE şi trebuie să accepte responsabilităţile care îi revin", a declarat comisarul pentru relaţii externe şi politică europeană de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner. Ministrul elveţian de finanţe, Hans-Rudolf Merz, a replicat că acordul menţionat nu oferă baze legale pentru ca CE să acuze Elveţia de competiţie neloială. Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, s-a oferit să medieze conflictul. Având în vedere că ţara sa oferă şi ea privilegii fiscale băncilor şi companiilor, Juncker a cerut comisiei să nu trateze Elveţia ca pe "Irakul Alpilor". Irlanda ar putea fi o altă ţară care nu subscrie la supărarea comisiei, scrie portalul financiar irlandez www.finfacts .com. Aceasta pentru că Irlanda are ea însăşi o excepţie de la impozite pentru veniturile obţinute din invenţii patentate, care determină corporaţii precum Microsoft sau Pfizer să îşi transfere operaţiile financiare în Irlanda.

Impozite de la 6% în cantonul Obwalden

Potrivit legislaţiei elveţiene, cantoanele pot scuti firmele, parţial sau total, de impozite pe profitul obţinut în străinătate. Toate cantoanele au folosit acest drept legal, în forme diferite. Acesta s-a dovedit a fi un stimulent formidabil pentru atragerea sediilor, centrelor de coordonare şi distribuţie ale companiilor multinaţionale către cantoanele cele mai generoase, precum Zug şi Schwyz. Obwalden, un canton de 33.000 de locuitori din centrul Elveţiei, şi-a redus recent impozitele până la 6,6%, coborând chiar sub cele din Zug, care, tradiţional, avea cele mai mici impozite. În ultimii ani, mai multe companii multinaţionale, între care General Motors, Kraft Foods, Procter & Gamble şi Colgate, şi-au mutat sediile europene la Geneva.

3.500 de milionari s-au stabilit în cantoane

Circa 3.500 de milionari nonelveţieni beneficiază de scutiri de impozite în Ţara Cantoanelor, scrie ediţia germană a cotidianului "Financial Times". Aproape o treime din ei trăiesc în cantonul Vaud, iar circa 600, în zona Geneva. Cantoanele Valais, Ticino şi Grisons sunt şi ele pline de milionari. Legea elveţiană prevede că fiecare canton poate încheia acorduri speciale cu străinii superbogaţi privind scutiri de impozite. Pe lista bogătaşilor importaţi de Elveţia sunt familia Ingvar Kamprad, proprietari ai lanţului Ikea, Otto Beisheim, patron al lanţului German "Metro", şi staruri precum Phil Collins şi Michael Schumacher. Cazurile speciale contribuie cu circa 185 milioane de euro pe an la veniturile Elveţiei.