Ce fel de preşedinte vrea Europa?
0
Tratatul de la Lisabona este evaziv în privinţa atribuţiilor şefului Consiliului European. Până la desemnarea preşedintelui Europei, liderii ţărilor membre trebuie să se decidă ce rol va avea acesta. Abia apoi candidaţii vor şti la ce se înhamă.
Imaginaţi-vă un proiect îndrăzneţ şi de amploare. Imaginaţi-vă un lobby puternic care a dus la reuşita lui. Şi închipuiţi-vă că în fruntea întregii maşinării stă un conducător cu o titulatură pompoasă.
Numai că nimeni nu ştie care sunt exact atribuţiile acestui lider, şi în întregul proiect deja aprobat nu este nimic precizat în acest sens. Toate clarificările de abia de acum se vor face – şi discuţiile nu vor fi defel uşoare.
Aşa îşi începe analistul BBC Gavin Hewitt consideraţiile asupra rolului şi rostului funcţiei de preşedinte al Europei – cum mai este pe scurt denumit postul de preşedinte al Consiliului European.
Şi jurnalistul britanic ajunge repede la concluzia că în momentul de faţă, în privinţa fişei de post a preşedintelui, nu este limpezit niciun aspect.
Poate cu o excepţie. Americanii s-au plâns deseori că, dacă preşedintele lor vrea să dea un telefon în Europa, nu ştie pe cine anume să sune, cine e adică persoana reprezentativă pentru pestriţul spaţiu european. Acum însă, europenii pot spune că şi-au găsit „secretarul” ideal. Dacă sună Casa Albă, răspunde preşedintele Europei!
Ce zice legea
Funcţia de preşedinte al Consiliului European este prevăzută în tratatul de la Lisabona, care a făcut atâta caz în presă, mai ales după ce liderul ceh Vaclav Klaus şi-a făcut obiceiul aproape săptămânal de a găsi câte o hibă în minuţioasa construcţie legislativă a Europei. Însă nici măcar Vaclav Klaus n-a ajuns să remarce cât e de vagă legea în privinţa preedintelui Europei.
„Preşedintele Consiliului European trebuie să faciliteze coeziunea şi consensul în Uniunea Europeană.” El „prezidează Consiliul European” şi trebuie „să asigure reprezentarea Uniunii în chestiuni precum strategia de securitate”. Aceste câteva fraze sunt o sinteză destul de exactă asupra referirilor complete la funcţia de preşedinte al Consiliului European. Nu-i de mirare că pornind de aici, interpretările au ajuns să fie dintre cele mai variate.
Manager executiv sau vedetă?
Germanii cred că un preşedinte aplicat, care să muncească precum o furnică la binele comun, care să ducă la bun sfârşit treburile curente, aparent mărunte, dar importante în mecanismul de ansamblu al Uniunii, care să fie „un arbitru al disputelor domestice” ar fi cea mai potrivită descriere pentru liderul unei Europe unite.
Şi nici nu e greu de explicat de unde o asemenea viziune. Este în mare exact descrierea cancelarului lor, care are grijă de administraţia publică şi care rămâne un „servitor” al populaţiei în înţelesul clasic al cuvântului.
Pe de altă parte, francezii pledează pentru un preşedinte european după chipul şi asemănarea lui Sarkozy. Energic, cu iniţiative politice globale, un partener de discuţii de la egal la egal cu preşedintele SUA. De altfel, Nicolas Sarkozy a fost destul de franc când a recunoscut public că tratatul nu tranşează profilul preşedintelui. „Poate fi acesta un lider politic harismatic sau un funcţionar abil?” se întreabă preşedintele Franţei.
Portretul-robot face selecţia
Este limpede că atractivitatea postului este dată în primul rând de atribuţii. Sunt acestea mai mult decorative şi de reprezentare? Vor candida politicieni de clasă mijlocie, eventual din ţări de categorie medie. Va fi vorba de un post cu putere de decizie importantă? Atunci îl vom putea vedea în campanie pe un Tony Blair de pildă, fostul premier britanic aflat în căutarea poziţiei ideale pe scena politică europeană.
Tratatul de la Lisabona nu descrie exact ce fel de preşedinte va avea Europa.
Nicolas Sarkozy
preşedintele Franţei
Organizarea instituţională a Uniunii Europene
În prezent, dar şi în viitorul tratat european (cunoscut ca Tratatul de la Lisabona, aflat pe ultima sută de metri a ratificărilor), Consiliul European este cea mai importantă instituţie politică a Uniunii Europene. El este alcătuit din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre.
În Consiliul European se iau cele mai importante decizii strategice privind politica europeană. De regulă, sunt două întâlniri anuale ale Consiliului, prezidate de către reprezentantul ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
În prezent, această preşedinţie este deţinută prin rotaţie, câte şase luni, de către fiecare ţară membră, dar, odată cu instituirea funcţiei de preşedinte al Consiliului European, durata mandatului se va modifica.
La un pas de aprobare
Noua funcţie de preşedinte al Consiliului European este stipulată în Tratatul de la Lisabona, documentul menit să reformeze instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene. Proiectul de tratat a fost ratificat în toate ţările membre UE, cu excepţia Cehiei, al cărui preşedinte, euroscepticul Vaclav Klaus, încă ezită să-l semneze.
Se încarcă comentariile...
