EUobserver: Decizia României de a nu recunoaşte Kosovo e poziţia personală a lui Băsescu

Publicaţia electronică EUobserver apreciază că decizia României de a nu recunoaşte independenţa Kosovo este poziţia personală a preşedintelui Traian Băsescu.

"Atât timp cât va rămâne în funcţie (Traian Băsescu n.r.), este greu de crezut că Bucureştiul va recunoaşte Priştina", a afirmat publicaţia online într-un amplu material dedicat nerecunoaşterii de către Serbia a Kosovo.

Dacă Serbia nu renunţă la Kosovo, va pierde în cele din urmă pe două fronturi - atât teritoriul contestat, cât şi posibilitatea de a adera la UE, potrivit EUobserver.

Aceste aprecieri au fost făcute în urmă cu trei ani de diplomatul american Richard Holbrooke. "Afirmaţiile par adevărate în continuare", apreciază publicaţia.

Şi fostul ambasador german la Belgrad, Andreas Zobel (decedat în 2009), a avertizat la un moment dat că Serbia nu va intra în UE înainte de 2025, dacă nu îşi schimbă politica faţă de Kosovo.

"În ultimii ani, Serbia nu a câştigat nimic privind Kosovo în UE. Nu a făcut decât să piardă multă susţinere pentru accelerarea integrării sale europene. Răbdarea şi înţelegerea pentru politica sârbă faţă de Kosovo se evaporă", a explicat un diplomat european din Grupul de Contact, ce include SUA, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Rusia.

"În urmă cu câţiva ani, majoritatea politicienilor europeni, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, de exemplu, au menţionat întotdeauna Serbia în particular atunci când vorbeau despre Balcanii de Vest. Acum, chiar şi miniştrii de externe din ţările importante din UE nu mai merg la Belgrad decât dacă vizitează şi cel puţin alte trei sau patru capitale. Ministrul german de externe Guido Westerwelle va merge la Belgrad în curând, dar numai ca o oprire într-un turneu regional de două zile", a adăugat oficialul.

O schimbare de poziţie similară este vizibilă în principalele capitale europene.

Londra, care are un istoric de susţinător ferm al extinderii UE şi care a militat pentru aderarea Serbiei alături de Croaţia, este acum printre cei care cred că intrarea ei în Uniunea Europeană depinde de recunoaşterea Kosovo.

Deşi nimeni nu recunoaşte public la Berlin, Serbia s-a dovedit un aliat valoros pentru scepticii germani. În prezent, însă, Germania nu mai este pregătită să facă concesii Serbiei pentru aderarea la UE din cauza Kosovo.

La rândul lui, Parisul a fost un susţinător foarte puternic al integrării Serbiei şi a insistat să se deschidă procedurile prin care Belgradul să fie considerat candidat oficial. Totodată, până în februarie s-a considerat că integrarea Serbiei în UE şi problema Kosovo sunt două chestiuni care ar trebui separate. Schimbarea a venit în momentul în care conducerea Franţei a recunoscut că Serbia nu dă semne că îşi va revizui poziţia faţă de Kosovo. Astfel, ministrul de externe francez Bernard Kouchner  a devenit primul oficial UE care a anunţat că Serbia nu poate intra în comunitate fără relaţii bune, sau cel puţin acceptabile, cu Kosovo.

În Spania, Slovacia şi Cipru, autonomia sau independenţa sunt probleme delicate pentru ei. "Ei au toate motivele pentru a nu recunoaşte Kosovo", apreciază publicaţia, adăugând că în cazul României, nerecunoaşterea independeţei Kosovo este o poziţie personală a lui Traian Băsescu.

Independenţa Kosovo, declarată unilateral la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state dintre cele 192 ale ONU. Printre ele se numără SUA şi cea mai mare parte a membrilor UE. Singurele excepţii în Uniunea Europeană sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru. Lor li se alătură, pe plan internaţional, doi actori importanţi - Rusia şi China, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.

CIJ a anunţat luna trecută că declaraţia de independenţă a autorităţilor provizorii din Kosovo nu a încălcat nicio prevedere a dreptului internaţional.