Drumul Bosniei spre UE, blocat de corupţie
0Politicieni marcanţi ai Federaţiei Croato-Musulmane sunt vizaţi de o anchetă legată de sectorul energetic
Cu o zi înainte ca parlamentul de la Sarajevo să-şi spună cuvântul asupra proiectului de reformă a poliţiei, care blochează apropierea Bosniei de UE, fosta republică iugoslavă este zguduită de un uriaş scandal de corupţie. Premierul entităţii croato-musulmane din Bosnia, Nedzad Brankovici, este vizat, alături de alte 12 persoane, de o anchetă legată de domeniul energetic.
Cei 13, printre care se află şi ministrul energiei al Federaţiei Croato-Musulmane, Vahid Heco, sunt acuzaţi de abuz de putere în luarea unor decizii pentru sectorul energetic, relatează AFP.
Potrivit presei bosniace, care a dezvăluit scandalul, este vorba despre un contract pe care autorităţile locale intenţionau să-l semneze cu consorţiul austriac APET. Acesta a fost ales în 2006, fără licitaţie, ca partener strategic pentru a construi patru hidrocentrale în Bosnia. Contractul nu a fost semnat însă.
Consorţiul APET este format din mai multe companii austriece, printre care Alstom Power Austria, Parr şi Alpine Mayreder. De la încheierea războiului interetnic din perioada 1992-1995, Bosnia este compusă din două entităţi – Federaţia Croato-Musulmană şi Republica Srpska, administrate de instituţii centrale slabe.
Reforma poliţiei, motiv de tensiuni
Scandalul de corupţie vine pe fondul presiunilor făcute de comunitatea internaţională pentru adoptarea proiectului de reformă a poliţiei. Miroslav Lajcak, Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia-Herţegovina, a avertizat că, dacă acest proiect nu va fi aprobat, Bosnia va intra într-o “inerţie politică”. UE, îngrijorată de o destabilizare a Balcanilor după independenţa Kosovo, speră să semneze luna aceasta Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Bosnia-Herţegovina, prima etapă către aderarea la blocul comunitar.
Reforma poliţiei în Bosnia, care urmează să permită unificarea forţelor poliţiei, divizată în două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, este cerută de peste doi ani de Bruxelles. Deşi liderii celor şase partide principale din Bosnia au ajuns la un compromis, sârbii cer menţinerea forţelor de poliţie ale entităţilor. Musulmanii şi croaţii susţin însă abolirea lor şi înfiinţarea unei noi structuri la nivelul statului central.
Se încarcă comentariile...
