Dosare grele pe agenda UE

Criza financiară mondială, relaţiile cu Rusia şi viitorul Tratatului de la Lisabona domină summitul european. După cea mai neagră săptămână a burselor europene, liderii Uniunii Europene vor încerca, azi, să-şi refacă unitatea în faţa crizelor care au lovit din plin bătrânul continent.

Deşi la reuniunea care va avea loc azi şi mâine la Bruxelles ar fi urmat să se caute soluţii pentru impasul constituţional provocat de respingerea Tratatului de la Lisabona în Irlanda, priorităţile s-au schimbat. 

Şefii de stat şi de guvern din ţările UE vor încerca să ajungă la o poziţie comună pentru a restabili încrederea în pieţele financiare europene, care au înregistrat cele mai mari căderi din ultimii 80 de ani.

Criza financiară i-a pus, de altfel, în mişcare pe liderii europeni, care au organizat în cursul ultimei săptămâni o serie de reuniuni de urgenţă, pentru a salva băncile de pe bătrânul continent.

Surse diplomatice susţin că este puţin probabil ca europenii să propună la summit noi măsuri. Mai mult ca sigur, membrii blocului comunitar îşi vor reafirma sprijinul pentru decizia luată duminică de ţările din zona euro de a garanta creditele interbancare. Presaţi de aceste probleme, europenii par dispuşi să amâne discuţiile referitoate la Tratatul de la Lisabona până la reuniunea din decembrie, care încheie mandatul Franţei la conducerea UE.

Ministrul de externe irlandez, Michael Martin, a reafirmat că Irlanda nu se află în acest moment în poziţia de a propune o soluţie la referendumul eşuat privind Tratatul de la Lisabona.

Parteneriatul cu Rusia mai aşteaptă

Un alt dosar care riscă să provoace dezbateri aprinse este viitorul relaţiilor UE - Rusia. Unele state, precum Franţa şi Luxemburg, susţin reluarea negocierilor pentru un parteneriat strategic cu Moscova. Altele, printre care Polonia, Cehia, Marea Britanie şi ţările baltice, doresc amânarea demersului până în noiembrie, pentru a forţa Rusia să adopte o poziţie mai flexibilă în privinţa Georgiei. 

UE amânase la 1 septembrie negocierile abia începute cu Moscova asupra unui nou acord strategic, spunând că acestea vor fi reluate imediat ce trupele ruse vor reveni pe poziţiile pe care le ocupau înainte de conflict.

Acord pentru imigraţie

Deşi ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a recunoscut că ruşii s-au retras din zonele adiacente Abhaziei şi Osetiei de Sud, aşa cum fusese prevăzut în acordurile încheiate de preşedinţii francez şi rus Nicolas Sarkozy şi Dmitri Medvedev, el a subliniat că “mai există unele probleme”, referindu-se la discuţiile asupra viitorului regiunii, care vor începe azi la Geneva.

În ciuda divergenţelor legate de marile dosare, liderii europeni au reuşit deja să adopte o poziţie comună în privinţa imigraţiei selective.

Aceasta are scopul de a atrage străinii cei mai calificaţi şi cei mai utili şi de a-i respinge pe ceilalţi, spre marea nemulţumire a militanţilor pentru drepturile omului.

Pactul european pentru imigraţie şi azil, care va primi oficial aprobarea liderilor UE, o spune explicit: “Uniunea Europeană nu are mijloacele de a-i primi în mod demn pe toţi imigranţii care speră să găsească aici o viaţă mai bună”.

Pactul nu este o politică comună, ci o serie de angajamente comune. Fiecare ţară membră rămâne stăpână pe politica sa de imigraţie, dar abţinându-se să “afecteze interesele celorlalte” şi cooperând pentru a combate imigraţia clandestină.

Mandatul Franţei s-a transformat într-o preşedinţie pentru gestionarea crizelor

Jean-Pierre Jouyet
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene


Flexibilitate pentru pachetul energetic

România împreună cu mai multe state din estul şi centrul continentului au solicitat la reuninea CAGRE mai multă „flexibilitate“ în privinţa costurilor pe care acestea pot să le suporte la aplicarea măsurilor din pachetul energetic convenit la nivelul Uniunii.

Potrivit ministrului român de externe, Lazăr Comănescu, solicitarea are la bază costurile ţărilor menţionate în procesul
de eliminare a decalajelor faţă de UE şi atingerea standardelor impuse de ea la capitolul protecţia mediului.  

Referitor la relaţiile cu Chişinăul, Comănescu a menţionat posibilitatea negocierii unui nou acord „mai ambiţios“ între UE şi această ţară,  care ar putea merge dincolo de actualul parteneriat de cooperare.