Derive autoritariste în Europa Centrală

Premierul ungar Viktor Orban

Calitatea democraţiei s-a deteriorat în mai multe ţări din centrul şi sud-estul continentului, cu încălcări masive ale drepturilor democratice şi ale statului de drept.

Potrivit unui studiu efectuat de fundaţia nonprofit germană Bertelsmann şi care ia în calcul calitatea democraţiei, economia de piaţă şi guvernarea politică din 128 de ţări în tranziţie şi în curs de dezvoltare, Serbia şi Ungaria se află pe locul al doilea şi respectiv al treilea de la coadă în Europa de Est, în acest clasament. Ucraina a obţinut cel mai slab scor, în timp ce România s-a clasat pe locul al cincilea de la coadă, conform cifrelor din acest an publicate în martie şi citate de Bloomberg.

Politicienii din regiune mizează pe sentimentul de antiausteritate de pe urma căruia au profitat formaţiuni radicale în democraţii europene mai bine conturate precum Grecia, Franţa şi Olanda.

Liderii postcomunişti îl urmează pe premierul ungar Viktor Orban, care s-a luptat cu Uniunea Europeană doi ani în timp ce a urmărit să îşi consolideze puterea, susţine Lars Christensen, analist-şef la Danske Bank A.S. „Politicile şi retorica guvernului ungar şi ceea ce vedem în sud-estul Europei - este vorba despre acelaşi sentiment", a explicat Christensen. Multe ţări balcanice „se îndreaptă în direcţia greşită odată cu Ungaria. Au loc tot felul de tentative de a truca procesul. Instituţiile democratice nu sunt respectate cu adevărat", a subliniat el.

Viktor Orban derapează din nou

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declanşat noi polemici după ce, vineri, şi-a exprimat speranţa că „nu va fi nevoie de instaurarea unui nou sistem în locul democraţiei", relatează AFP.

„Sperăm că nu va fi nevoie să introducem un nou sistem în locul democraţiei, dar avem nevoie de noi sisteme economice şi de noi idei", a declarat Orban în cursul reuniunii Asociaţiei Naţionale a Oamenilor de Afaceri (VOSZ).

„Coeziunea naţională nu este o chestiune de voinţă, ci una de forţă. Ceea ce poate funcţiona în ţările scandinave, unitatea, la noi, un popor semiasiatic, trăieşte prin forţă. Acest lucru nu exclude consultarea, dezbaterea sau democraţia, dar o forţă centrală este necesară", adaugă Orban fără a oferi clarificări.

Declaraţiile au stârnit noi polemici la Budapesta, în contextul în care Orban a fost criticat dur în ultimii doi ani pentru „derive autoritariste".Tot vineri, Viktor Orban a anunţat că intenţionează să introducă obligativitatea înscrierii prealabile a cetăţenilor pe listele de alegători.

Unul dintre liderii opoziţiei, Gergely Karacsony (ecologiştii de stânga), consideră că Viktor Orban a „ofensat profund poporul ungar".

Tomas Valasek, director al departamentului de politică externă şi de apărare în cadrul Centre for European Reform de la Londra, spune că desfăşurarea de evenimente de pe scenele politice din Ungaria şi România îi sugerează că este în continuare vorba despre o generaţie care nu are instinctele democratice în sânge. „Este nevoie de mai mult pentru ca schimbul de generaţii să scoată anumiţi politicieni vechi din sistem", a subliniat el, citat de Bloomberg.

În Serbia, proaspătul premier sârb Ivica Dacici l-a ameninţat pe şeful Băncii Centrale cu demiterea şi a catalogat băncile străine ca fiind „duşmani". Uniunea Europeană a îndemnat vineri noul guvern sârb să respecte promisiunile în materie de integrare europeană, cooperare regională şi reconciliere, relatează AFP.

Avertismentul lui Krugman

Laureatul Premiului Nobel pentru economie, americanul Paul Krugman, atrage atenţia  în „New York Times", că dacă politicile de austeritate promovate de partide importante „eşuează în mod dezastruos, ceea ce se apropie din ce în ce mai mult de statutul de certitudine, efectul va fi discreditarea întregului centru politic, lăsându-i pe extremiştii de stânga şi de dreapta ca singurii care scapă neafectaţi".