ANALIZĂ De unde ia UE bani ca să repornească motoarele şi ce "veşti bune" vinde Ponta de la Bruxelles
0
Bani pentru creştere economică şi investiţii care să genereze locuri de muncă sunt două dintre hotărârile-cheie stabilite de şefii de stat şi de guvern la Consiliul European de la sfârşitul săptămânii trecute.
Hotărârile liderilor UE vizează toate cele 27 de state membre, pentru că alte decizii importante, vizând sistemul bancar şi flexibilizarea instrumentelor europene de împrumut, ce au dominat şi ele discuţiile, au fost duse în cadrul grupului celor 17 state din zona euro.
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a anunţat că aşa- numitul Pact pentru creştere şi locuri de muncă, propus de Franţa şi asumat ca o victorie a lui François Hollande, a fost agreat de liderii UE. Acest pact presupune mobilizarea a 120 de miliarde de euro" pentru măsuri imediate". Premierul danez, Helle Thorning-Schmidt, a numit acest pact un fel de luminiţă de la capătul tunelului şi a menţionat faptul că măsurile convenite vor da europenilor speranţa „că liderii UE sunt capabili să ia deciziile care să genereze din nou creştere".
Banii pentru creşterea rapidă
Pentru finanţarea economiei este mobilizată o sumă de 120 de miliarde de euro (echivalentul a circa 1% din PNB-ul UE). Banii vor putea fi folosiţi prin anumite instrumente de creditare. Capitalul subscris şi vărsat al Băncii Europene de Investiţii ar trebui majorat cu 10 miliarde de euro pentru a creşte capacitatea sa totală de creditare, deblocând astfel până la 180 de miliarde de euro. Acest instrument trebuie să devină funcţional „cel târziu la 31 decembrie 2012", se arată în concluziile summitului.
O altă modalitate de injectare de bani în economiile naţionale sunt obligaţiunile pentru finanţarea unor proiecte mari. Sunt prevăzute investiţii suplimentare de până la 4,5 miliarde de euro pentru proiecte-cheie de infrastructură în transporturi, energie şi reţele de bandă largă. Experţi economici pun la îndoială fezabilitatea acestui instrument deoarece proiectele de infrastructură durează cel puţin cinci ani.
Pierdem ce nu consumăm
O altă sursă pentru investiţii sunt fondurile europene. "După caz, şi respectând dispoziţiile privind dezangajarea, statele membre au posibilitatea de a colabora cu Executivul european în utilizarea unei părţi din sumele care le sunt alocate prin fondurilor structurale pentru a partaja riscul de creditare al BEI", se arată în concluziile Consiliului.
Riscul de „dezangajare" în cazul banilor alocaţi României era estimat la 30%, potrivit unor surse oficiale. Cu alte cuvinte, aceştia sunt banii pe care, dacă autorităţile române nu vor reuşi să-i absoarbă, la finalul lui 2013 vor fi pierduţi.
Finanţare mai flexibilă din fondurile UE
Sprijinul acordat IMM-urilor ar trebui accelerat, mai spun liderii UE, inclusiv prin accesul la fondurile UE. Statele UE vor avea posibilitatea de a face realocări în cadrul pachetelor naţionale, în cooperare cu Comisia Europeană. România a cerut de câteva luni Comisiei să îi permită să ia bani de la programele operaţionale unde rata de absorbţie este foarte mică şi să le treacă în special pe Programul Operaţional Regional - cel mai performant la nivel naţional. Comisia a cerut însă României să vină cu proiecte concrete.
Aprobarea acestei cereri se blocase din cauza neregulilor semnalate în managementul fondurilor destinate României, patru programe operaţionale, cele mai importante, fiind ameninţate cu întreruperea de către Bruxelles.
120 de miliarde de euro vor fi deblocaţi în cadrul Pactului de creştere economică.
Deciziile de politică externă
Extindere: Consiliul European a aprobat decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012.
Justiţie şi Afaceri Interne: Măsurile legislative privind finalizarea sistemului european comun de azil trebuie luate până la sfârşitul lui 2012. Consiliul European a subliniat importanţa liberei circulaţii în interiorul Schengen şi a luat act de stadiul lucrărilor pe marginea propunerilor cu privire la guvernanţa acestuia.
SIRIA: Consiliul a condamnat violenţele brutale, a îndemnat regimul sirian să înceteze de îndată atacurile împotriva populaţiei civile şi a solicitat o acţiune unită a Consiliului de Securitate al ONU pentru a pune o presiune mai mare şi mai eficientă, inclusiv prin adoptarea de sancţiuni, asupra regimului de la Damasc.
IRAN: Consiliul European salută intrarea în vigoare deplină a embargoului UE asupra petrolului iranian la 1 iulie 2012.
Ce veşti „bune" vinde Ponta de la Bruxelles
Premierul Victor Ponta a anunţat, după reuniunea Consiliului European, două veşti bune pentru România. „S-a apreciat respectarea şi încadrarea (n.n. - economiei României) în coordonatele acordurilor FMI-UE. Principala recomandare a fost clară şi simplă, aceea de a păstra această încadrare şi obligaţiile pe care ni le-am asumat", a spus Ponta.
Prima precizare legată de anunţurile premierului: nu erau chiar veşti. Prin recomandările specifice pentru fiecare ţară şi unde României i se recunoaşte meritul de a fi fost un elev bun (în programul de asistenţă financiară FMI-UE, are indicatorii macroeconomici în ţintele stabilite de Bruxelles, iar măsurile de austeritate dure au avut efectul de care era nevoie) nu era nicio veste nouă la acest capitol. Recomandările pentru statele membre UE au fost anunţate de Executivul de la Bruxelles în urmă cu o lună.
UE nu ne taie din bani
Cât despre a doua veste bună, discuţia de principiu asupra viitorului buget al UE, aşa-numitul Cadru Financiar Multianual (CFM), premierul a spus că „România nu va avea fonduri europene reduse nici în privinţa plăţilor directe pe agricultură şi nici în privinţa fondurilor structurale".
Dar nu este clar dacă se referea la fondurile viitoare sau la cele prezente. Viitoarele alocări din politica de coeziune sunt încă o necunoscută. Negocierile sunt extrem de dificile şi, potrivit mai multor surse europene consultate de Adevărul Europa, abia în septembrie este posibil să se ajungă la cifrele generale.
„Am primit asigurări că fondurile afectate pactului de creştere economică şi locuri de muncă nu vor proveni din fondurile europene pentru că România, pe ultimul loc în UE la absorbţia lor, ar fi avut cel mai mult de suferit", mai spune Ponta. Nici nu exista un pericol iminent de vreme ce Comisia Europeană, tocmai pentru a ajuta statele cu dificultăţi financiare şi a lua povara cofinanţării proiectelor pe fonduri structurale, a inclus România în grupul celor şase state care beneficiază de o derogare şi pot aplica pentru rata de cofinanţare maximă - 95%. În acelaşi timp, tocmai pentru a ajuta România să consume sumele ce i-au fost alocate prin politica de coeziune în perioada 2007-2013, existau negocieri Bucureşti - Bruxelles pentru a extinde cu un an termenul de aplicare.
"România nu va avea fonduri europene reduse nici în privinţa plăţilor directe pe agricultură şi nici în privinţa fondurilor structurale."
Victor Ponta premierul României
Se încarcă comentariile...
