Datoria publică din zona euro, la un nou record

Datoria publică a ţărilor din zona euro a continuat să crească în primul trimestru al acestui an, atingând un nou nivel record de 88,2% din PIB, de la 87,3% la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

Evoluţia datoriei guvernamentale evidenţiază dificultăţile întâmpinate de liderii statelor membre de a stăvili criza datoriilor suverane, în ciuda măsurilor de austeritate luate. Datoria publică nu include şi fondurile împrumutate între cele 17 ţări membre pentru a face faţă crizei financiare, fonduri care se ridică la 1,2% din PIB.

Creşterea costurilor de împrumut reflectă dificultăţile întâmpinate de guvernele naţionale în vederea stăvilirii crizei, acestea trebuind
să-şi reducă datoriile pentru a oferi asigurări investitorilor, însă o reducere prea rapidă ar putea provoca pagube enorme propriilor economii.

O parte dintre ţările membre zonei euro, printre care şi Grecia, Portugalia sau Cipru, se află deja în recesiune. În consecinţă, măsurile de austeritate sunt limitate la reducerea creşterii anuale a datoriei pe o perioadă de câţiva ani. În consecinţă, datoria publică totală va continua să crească.

Grecia, cea mai mare datorie

Datele Eurostat oferă şi o imagine a impactului pe care programul de asistenţă financiară pentru Grecia, semnat la începutul acestui an, l-a avut asupra gradului de îndatorare al acestei ţări.

Datoria Greciei, raportată la PIB, a scăzut în primul trimestru cu 33 de puncte procentuale în special datorită unei restructurări efectuate în martie, restructurare care a permis ţării să evite un faliment catastrofal, provocând, însă, pierderi însemnate deţinătorilor de obligaţiuni suverane. În pofida acestei măsuri, datoria Greciei se ridică la 132,4% din PIB, fiind cea mai îndatorată ţară din zona euro.

Grecia a înregistrat o întârziere în reforme, după ce s-a confruntat cu un impas politic timp de mai multe săptămâni, existând temeri cu privire la un raport negativ din partea Troikăi (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană), care ar putea întrerupe sprijinul financiar acordat Atenei. Raportul Troikăi va fi utilizat pentru deblocarea sau nu a unei tranşe în valoare de 31,5 miliarde de euro din împrumutul în valoare de 130 de miliarde acordat în februarie.