Irlandezii au spus „DA“, greul urmează
0
Rezultate 67,13% din electoratul prezent la urne a votat în favoarea adoptării Tratatului Lisabona. Birocraţii europeni au depăşit unul dintre cele mai dificile momente, însă tratatul european este în continuare blocat în Cehia şi în Polonia, pe listă putând să se alăture şi Marea Britanie.
Chemaţi la urne pentru a doua oară, irlandezii au spus un „DA“ hotărât Tratatului Lisabona, sondajele de opinie realizate la ieşirea de la urne anunţând un scor nesperat chiar şi pentru euroentuziaşti.
Aproape 70% din locuitorii Dublinului au votat pentru adoptarea tratatului european, în timp ce în restul ţării aproximativ şase din zece irlandezi au votat „DA“. Prezenţa la vot a depăşit 50 de procente.
Victoria euroentuziaştilor a fost recunoscută chiar şi de către euroscpeticul Declan Ganley, liderul neoficial al grupului care se opunea adoptării unei constituţii europene.
„Avem de-a face cu o victorie extrem de convingătoare a taberei pro-Tratat“, admite Ganley. Clasa politică irlandeză a salutat aproape în unanimitate votul de vineri.
Irlanda a şocat în urmă cu 18 luni Europa, când s-a pronunţat împotriva tratatului, fapt ce a amânat proiectul construcţiei europene cu cel puţin doi ani. „Sunt extrem de fericit pentru ţara mea“, a declarat ministrul irlandez de Externe, Michael Martin.
De ce au votat „DA“
Numeroşi irlandezi au declarat la ieşirea de la urne că au votat de această dată pro-Tratat, deşi în urmă cu 18 luni votaseră împotrivă. Anul trecut, doar 46,6% au votat pentru Constituţia europeană.
Analiştii consideră că, de această dată, criza economică globală a fost cel mai bun agent electoral al taberei pro-Tratat. Irlanda este una dintre ţările cel mai puternic afectate de criza economică.
Electoratul nu a uitat însă că din 1973, când Dublinul a aderat la Comunitatea Europeană, ţara a beneficiat de 43 de miliarde de euro.
În ultimii ani, datorită unei politici de absorbţie spectaculoasă, Irlanda şi-a asigurat unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Europa. De această dată, irlandezii au ales euro în detrimentul suveranităţii, elementul invocat în urmă cu 18 luni, când au respins Constituţia europeană.
Hopul de la Praga
Irlanda a decis să organzize un al doilea referendum după ce a obţinut garanţii asupra păstrării suveranităţii în domenii precum neutralitatea militară, avortul şi taxele.
Birocraţii de la Bruxelles se grăbesc să pună în aplicare tratatul, însă graba acestora este pusă în pericol de Republica Cehă. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, este recunoscut drept unul dintre cei mai eurosceptici lideri europeni. În procesul de adoptare a Tratatului Lisabona a intervenit în urmă cu câteva zile şi Legislativul de la Praga.
Parlamentul a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constitualităţii Tratatului Lisabona, proces ce ar putea dura chiar şi şase luni. Klaus ameninţă însă că va respinge Tratatul Lisabona chiar şi după decizia Curţii Constituţionale. Un blocaj similar întâlnim şi în Polonia.
David Cameron vrea referendum
Laburiştii britanici, aflaţi la un minim istoric, trebuie să organizeze alegeri până la 3 iunie 2010, scrutin ce va fi câştigat detaşat de Partidul Conservator, condus de David Cameron.
Liderul conservator a anunţat că va organiza un referendum pe Tratatul Lisabona, în cazul în care Constituţia europeană nu va fi până atunci adoptată de toate statele membre UE.
Unul dintre motivele pentru care laburiştii lui Gordon Brown se află la un minim istoric este acela că iniţial stânga a promis referendum pe Tratatul Lisabona. Electoratul s-a simţit păcălit, ceea ce a trimis laburiştii pe locul al treilea în opţiunile de vot, după liberali.
„Nu va exista nicio schimbare în politica europeană a Partidului Conservator, atâta vreme cât Tratul Lisabona nu va intra în vigoare“, anunţa ieri, într-un mesaj postat pe Facebook, liderul partidului, David Cameron.
Ce schimări aduce tratatul
- Creează postul de preşedinte al UE (de fapt, preşedinte al Consiliului European)
- Apare postul de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă
- Creşte numărul subiectelor în care este nevoie de vot majoritar (55% din statele membre şi 65% din populaţia europeană)
- Creşte rolul Parlamentului European şi al legislativelor naţionale
- Statele naţionale îşi pierd suveranitatea deplină pe dosare precum Agricultura, Justiţia şi Poliţia
- Se acordă prioritate unor dosare precum energia, schimbările climatice, sănătatea şi şomajul
- Reduce numărul europarlamentarilor la un maxim de 750
- UE obţine personalitate juridică
- Apare opţiunea de ieşire din UE
Se încarcă comentariile...
