Adevarul.ro

Desele scandaluri politice i-au determinat pe politicienii a trei state europene - Polonia, Italia, Republica Moldova - să ceară modificarea Constituţiei. În Polonia preşedintele ar putea fi votat de Parlament, în Italia premierul ales de cetăţeni, iar în Republica Moldova şeful statului ar putea fi ales de popor.

Premierul polonez Donald Tusk a propus amendarea Constituţiei pentru „a limita rolul" preşedintelui republicii, care ar urma urma să fie ales de către Adunarea Naţională, în cazul intrării în vigoare a acestei reforme, informează AFP.

Tusk a propus de asemenea o întărire a rolului Guvernului pentru a evita „conflictele neîntrerupte" între cele două centre de putere, Preşedinţie şi Guvern. „Şeful statului nu trebuie să aibă drept de veto, deoarece acest instrument serveşte prost procesul politic", a declarat pe de altă parte prim-ministrul polonez.

Mandatul actualului preşedinte Lech Kaczynski expiră în toamna lui 2010. Conform Constituţiei actuale, în Polonia preşedintele este ales prin sufragiu universal direct.

Berlusconi vrea mai multe prerogative

Conform actualei Constituţii, alegătorii se pronunţă asupra partidului pe care îl preferă, şeful Guvernului fiind desemnat ulterior de preşedintele ţării, care optează - fără a fi însă obligat - pentru liderul coaliţiei care a obţinut victoria în alegeri.

Pentru reformarea acestui sistem, Poporul Libertăţii (PdL) a analizat, de la revenirea la putere, în aprilie 2008, mai multe ipoteze de lucru, iar în prezent susţine alegerea directă a şefului Guvernului.

Berlusconi ar putea însă întâmpina dificultăţi importante. Un proiect de reformă ce ar fi concentrat în mâinile premierului prerogative suplimentare - inclusiv cea de dizolvare a Parlamentului, prerogativă care aparţine în prezent preşedintelui - a fost respins masiv la referendumul din mai 2006.

Şeful grupului senatorial al PdL, Maurizio Gaspari, a declarat că „reducerea numărului de parlamentari, revizuirea bicameralismului, alegerea directă a premierului reprezintă punctul de plecare al actualelor reforme instituţionale".

Moldovenii şi-ar putea alege preşedintele

După un tur de aniticipate, Republica Moldova nu reuşeşte să-şi desemneze preşedintele, ales în Parlament, şi este ameninţată cu noi alegeri anticipate.

Politicienii Alianţei pentru Integrare Europeană, la putere, şi experţii în drept constituţional consideră că actuala criză politică de la Chişinău este provocată de carenţele din Constituţie şi recomandă Parlamentului să iniţieze elaborarea uneia noi, care să fie supusă aprobării populare prin referendum şi care să corespundă standardelor europene.

Constituţia a fost adoptată de primul Parlament al Republicii Moldova la 29 iulie 1994 şi schimbată în anul 2000 prin modificarea procedurii alegerii şefului statului, care de atunci nu a mai fost ales de popor, ci prin votul a 61 din cei 101 deputaţi.

Pe parcursul anului 2009, alegerile prezidenţiale au eşuat de trei ori. După primele două eşecuri, Parlamentul ales la 5 aprilie, unde comuniştii aveau 60 de deputaţi, a fost dizolvat, iar, în urma alegerilor anticipate care au urmat la 29 iulie, la putere a venit o coaliţie democratică care deţine 53 de mandate.

Dar şi actualul Parlament riscă să fie dizolvat după ce la prima încercare de a alege un şef de stat comuniştii au refuzat să susţină candidatura coaliţiei pentru funcţia de preşedinte - pe preşedintele PD, Marian Lupu.

Dacă şi scrutinul repetat, care va avea loc în aproximativ o lună, va eşua, Parlamentul va fi din nou dizolvat şi noi alegeri anticipate ar urma să aibă loc anul viitor.

Probleme şi în Bulgaria

Nori negri se adună şi desupra Bulgariei după ce două două partide de dreapta - Democraţi pentru o Bulgarie Puternică (DSB) şi Ataka - au anunţat că intenţionează să iniţieze o procedură de suspendare a şefului statului bulgar, Gheorghi Pârvanov.

Premierul Boiko Borisov susţine că nu este cel care a început conflictul între Guvern şi Preşedinţie. Preşedintele s-a supărat că nu a fost consultat cine să meargă la ceremoniile de la Berlin.

Premierul a replicat că în capitala germană au fost invitaţi „prieteni şi disidenţi şi nu nişte colaboratori ai serviciilor comuniste", făcând referire la trecutul de agent al Securităţii al şefului statului bulgar.