EXCLUSIV Dan Dungaciu: "Simbolul românesc trebuia deturnat. Bătălia lui Voronin a fost cu simbolurile"

Fostul preşedinte comunist al Republicii Moldova (2001-2009), Vladimir Voronin, le-a ordonat în 2008 consilierilor săi să le interzică unor oameni de cultură anti-comunişti şi promotori ai unirii R.Moldova cu România accesul la "Ziua Republicii", sărbătoarea văzută de comunişti drept "eliberarea de sub fasciştii români".

Potrivit jurnal.md, la 27 august 2008 Voronin a primit "spre aprobare" lista cu personalităţile care urmau să participe la recepţia de "Ziua Republicii". Comunistul i-a ordonat consilierului său pe probleme de politică şi integrare europeană, Tudor Vasilică, să-i şteargă din listă pe poeţii, actorii şi cântăreţii care promovează spiritul românesc (citeşte lista mai jos). În schimb, şase persoane din mass-media loiale guvernării comuniste au fost invitate. În dreptul preşedintelui Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi, a campioanei olimpice L. Popova şi a campionului european la şah V. Bologan, a fost plasat un semn de întrebare, însoţit de indicaţia: "După rezultatele de la Olimpiadă!!!".

Sociologul Dan Dungaciu,  expert în spaţiul basarabean şi fost secretar de stat la Ministerul de Externe pe relaţia cu Moldova a comentat pentru "adevărul.ro" pe marginea politicii antiromâneşti a lui Voronin:

"La un moment dat, la aniversarea lui Vieru, Voronin i-a spus că şi el este naţionalist, deci a încercat o apropiere de această latură a societăţii moldovene. A încercat chiar să schimbe imnul statului şi i-a propus lui Vieru să compună versurile. După ce a fost refuzat, a început să se distanţeze de aceste cercuri în discursul politic.

Au existat tot felul de încercări de a izola discursul identitar românesc. A creat o asociaţie de creaţie litarară denumită «Nistru» care să dubleze instituţia lui Cimpoi, Uniunea Scriitorilor.

Una dintre premisele Partidului Comunist din Moldova a fost miza identitară. Voronin a încercat să reinventeze noţiunea moldovenească. Marea lui greşeală a fost că a încercat să facă o disjuncţie foarte clară între identitatea românească şi cea moldovenească.

Pe urmă discursul său public a fost unul ambiguu: când discuta cu occidentul şi cu România, avea un discurs cvasi-românesc, atunci când discuta cu Rusia şi Tiraspolul vorbea de Moldova ca fiind o ţară multietnică.

Nu a reuşit să elimine simbolistica românească dar ar fi o iluzie să credem că nu a fost eficient în această privinţă.

Voronin a dublat sărbătorile ca să creeze confuzie, toate erau menite să pună în umbră spiritul identitar românesc. Toată bătălia a fost cu simbolurile: zilele de sărbătoare, statuile. De exemplu eliminarea statuii lupoaicei din faţa Muzeului de Istorie. Bătălia a fost pentru anularea unor simboluri identitare. Simbolul românesc trebuia deturnat"

Dan Dungaciu: "Minorităţi etno-imperiale” şi tensiuni etnice în Republica Moldova

Vlad Filat: "Este o ruşine să păstrăm sârma ghimpată la frontiera cu o ţară prietenă"

Lista persoanelor interzise la Ziua Republicii

Grigore Vieru: poet român basarabean care a murit la 18 ianuarie 2009, a fost un promotor al unirii Moldovei cu România
Mihai Cimpoi: academician, critic, istoric literar, redactor literar şi eseist basarabean. "Comuniştii au plătit, în special, pseudocultura. Fel de fel de „caravele" sau alte asemenea kitsch-uri. Pe de altă parte, numai pentru a-şi face imagine, unor creatori renumiţi cu care, personal, nu am nimic de împărţit, le-au dat premii în valoare de un milion de lei. Şi asta pe fundalul unei sărăcii nemaipomenite în care trăiesc ceilalţi oameni de cultură!", declara acesta.
Aureliu Busuioc: scriitor, dramaturg şi ziarist. "Istoria a demonstrat mult mai bine decât aş putea s-o fac eu ce este comunismul şi cine sunt comuniştii. Bine, chiar atrăgător ambalată, doctrina comunistă a fost întotdeauna o momeală înghiţită cu uşurinţă de către omul de rând din păturile neavute, nu prea versate în ale culturii şi nici prea date cu ale gândirii", a declarat acesta.
Mihai Volontir: desemnat în 2000 cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldoveneşti. Spunea în 2008 despre Partidului Liberal Democrat din Moldova că "aceşti oameni vor schimba Moldova".
Ion Paulencu: artist al poporului şi solist al Operei Naţionale, "un artist nelipsit de la sărbătorile de suflet românesc".
Nicolae Botgros: artist, violonist şi dirijor moldovean de muzică populară. Prieten cu Ion Dolănescu, a fost declarat dirijorul celei mai bune orchestre de muzică populară din întreg arealul românesc în anul 2002. "Lucrează efectiv la consolidarea fundamentelor spirituale ale întregului neam românesc", a fost caracterizat acesta.

Voronin a fost un opozant al apropierii R. Moldova de România şi aprecia drept inacceptabile ideile de unire ale celor două ţări.

Până la venirea la putere a comuniştilor, în 2001, moldovenii serbau la 31 august "Limba noastră cea romană". Festivităţile erau deschise dimineaţa la Chişinău de catre oficiali prin depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ştefan cel Mare". În primii ani ai sărbătorii, la fiecare 31 august se dezvelea câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chişinău. Obiceiul a fost întrerupt în mandatul lui Voronin.

PP: 48% dintre moldoveni regretă destrămarea URSS

Moldova sărbătoreşte la 27 august, Ziua Independenţei, adică momentul din 1991 când Moldova s-a desprins de URSS şi a aderat la ONU. Vladimir Voronin a schimbat numele în "Ziua Republicii", serbând momentul din 1944 când Rusia a eliberat Basarabia, Ţinutul Herţei şi Bucovina de nord de forţele Axei (Germania, Italia, Japonia, România). Astfel că în fiecare an al preşedinţiei lui Voronin, Moldova a sărbătorit cu mare fast acest moment, despre care Voronin sublinia în declaraţiile publice că reprezintă "aniversarea eliberării Moldovei de sub ocupaţia fascistă.