Cum a devenit România „oaia neagră“ a Europei
0
De la Mineriada din 1990, luările de poziţie ale politicienilor occidentali, care au acuzat subminarea democraţiei şi a statului de drept, nu au fost niciodată mai vehemente .
Criticile au început odată cu primele măsuri luate în scopul suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Limbajul dur al Comisiei Europene arată clar că relaţiile României cu Bruxelles-ul sunt la cel mai scăzut nivel de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Publicaţiile din Europa şi SUA au vorbit despre "dictatură" şi "putinizare" sau despre faptul că România a devenit "oaia neagră a Europei".
3 iulie
Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding (cu orientare de centru-dreapta), este primul oficial al Comisiei Europene care a reacţionat la intenţiile Guvernului Ponta de a face modificări în privinţa Curţii Constituţionale. „Sunt îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României", a scris Reding pe Twitter. „Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent e o precondiţie pentru respect reciproc", a continuat ea.
4 iulie
Susanne Kastner (social-democrată), preşedinta Comisiei de Apărare a Bundestagului, considera, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că „Justiţia trebuie să rămână independentă în România" şi că „USL ar face bine să respecte aceste reguli". Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german şi membru al Partidului Creştin-Democrat (CDU), spunea că „în România, statul a căzut pradă unui partid", cerând o dezbatere la nivel european.
6 iulie
Guvernul Merkel (de dreapta), prin vocea purtătorului de cuvânt îşi exprima îngrijorarea în legătură cu reformele politice din România: „Independenţa şi capacitatea de acţiune a Curţii Constituţionale a României nu trebuie puse sub semnul întrebării". „La drept vorbind, Guvernul federal are îndoieli serioase faţă de legitimitatea măsurilor luate de Guvernul Ponta", a spus purtătorul de cuvânt.
Joseph Daul, preşedintele grupului popular european, susţinea că „înlăturarea primilor trei oameni în stat, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele ţării, în doar patru zile, prin încălcarea regulamentelor Parlamentului, legilor şi a Constituţiei, poate fi considerată o lovitură de stat". Guido Westerwelle, ministrul de Externe al Germaniei, de orientare liberală, a declarat, pentru „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung", că e îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România, unde conflictele politice au loc în detrimentul „valorilor europene fundamentale".
7 iulie
Wilfried Martens (belgian), preşedintele Partidului Popular European (PPE), a catalogat votul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu drept „un act politic lipsit de scrupule pentru implementarea galopantă a autoritarismului". Martens a criticat „actele arbitrare ale USL - înlocuirea Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a preşedintelui ţării", precizând că acestea arată „dispreţ total faţă de statul de drept". Thorbjorn Jagland (norvegian), secretarul general al Consiliului Europei, a cerut Comisiei de la Veneţia să analizeze dacă aceste acţiuni sunt compatibile cu statul de drept şi cu democraţia. „The New York Times" vorbea despre o „tentativă a guvernului de a uzurpa puterea şi de a submina tânăra democraţie a ţării".
9 iulie
„Financial Times" publica o analiză intitulată „Temeri pentru democraţia din România", în care arăta că România repetă, într-o formă mai extremă, schimbări de Guvern precum cele care au avut loc într-o serie de ţări UE în care populaţia a fost nemulţumită de tăierea costurilor.
10 iulie
Ministrul luxemburghez de Externe, socialistul Jean Asselborn, a declarat într-un interviu pentru „Spiegel" că în România au loc „încălcări grave ale principiilor de drept european care sunt inacceptabile". Premierul Victor Ponta face o vizită la Bruxelles. Şeful grupului PPE, Joseph Daul, refuză să-l primească.
11 iulie
Preşedintele socialist al PE, Martin Schulz, devine mult mai prudent la adresa lui Ponta. „Legile importante nu trebuie schimbate printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel de schimbări trebuie făcute prin proces democratic", avertizează el. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, îi dă premierului Ponta o listă cu 11 puncte ce trebuie rezolvate şi la care aşteaptă angajament în scris şi îşi exprimă din nou îngrijorarea legată de situaţia din România.
12 iulie
„Premierul român Victor Ponta nu este făcut din aluatul provocator din care este făcut ungurul de dreapta Viktor Orban. Dar există asemănări tulburătoare între metodele pe care coaliţia sa de centru-stânga le-a utilizat pentru a-şi consolida puterea după ce i s-a cerut să preia conducerea în urma prăbuşirii Guvernului de centru-dreapta în aprilie", apreciază „Financial Times". „În opinia publicaţiei, „comportamentul Guvernului României este un exemplu negativ pentru vecinii din cadrul UE".
13 iulie
„Wall Street Journal" notează că Bucureştiul a ales „o perioadă nefastă" pentru a intra în „instabilitate politică". Potrivit publicaţiei, riscul constă în pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI şi UE, situaţie care ar genera probleme economice. „El Pais" scria că România este „oaia neagră a Europei", vorbind despre acţiunile Guvernului Ponta şi corupţia endemică.
15 iulie
„New York Times" constată că acţiunile Guvernului Ponta combină politica partinică polarizată cu o revoluţie pentru distrugerea Constituţiei. „The Economist" susţine că atât Ponta, cât şi Băsescu au defectele lor, dar premierul „luptă murdar chiar şi după standardele româneşti". „Rheinische Post" face o comparaţie între Ungaria şi România, afirmând că, deşi Viktor Orban este un anticomunist feroce, iar Ponta un tehnocrat roşu, cei doi folosesc metode izbitor de asemănătoare şi dau dovadă de aceeaşi insolenţă în tentativele de a supune propriei lor voinţe aparatul de stat, justiţia, şi de a-şi exercita controlul asupra Parlamentului.
„Financial Times": Cea mai puternică armă a UE pentru a pedepsi o ţară care nu respectă normele sale democratice este Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, care permite sancţionarea unui stat membru, inclusiv prin suspendarea dreptului său de vot.
19 iulie
Presa internaţională abordează pe larg criticile dure emise de Comisia Europeană în raportul său privind MCV pentru România, subliniind că acesta compromite clar eforturile Bucureştiului şi Sofiei de a adera la Schengen.
Viviane Reding a criticat dur coaliţia aflată la guvernare în România care, potrivit ei, „ameninţă să ruineze în câteva săptămâni cinci ani de eforturi". „The Guardian" titrează: „România alunecă de la democraţie liberală la putinizare. Când şi cum va interveni UE?". Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, în prezentarea raportului elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, că România trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată, un nou raport urmând să fie adoptat în acest an.
Barroso a arătat că evenimentele din ultimele săptămâni au fost o sursă de îngrijorare pentru UE şi „au zdruncinat încrederea în România". „Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte", a subliniat Barroso.
23 iulie
Joseph Daul, preşedintele PPE, s-a declarat „îngrozit" de faptul că în România, „după 20 de ani de la prăbuşirea comunismului, libertatea de exprimare este ameninţată din nou", denunţând încercarea Guvernului de a reduce opoziţia la tăcere, în urma rapoartelor din care reiese că Guvernul de coaliţie social-liberal a înaintat plângeri penale acuzând 15 lideri ai opoziţiei de „denigrarea statului". „Der Spiegel" scria despre „găştile corupte" care „se bat pentru putere în România".
25 iulie
Viviane Reding afirmă că CE este în continuare „foarte preocupată" de atacurile împotriva democraţiei în România. „Noi privim faptele, nu promisiunile, legile, nu scrisorile", a subliniat comisarul european.
26 iulie
„Referendumul de duminică, menit să pună capăt celei mai grave crize politice din România după căderea dictaturii comuniste în 1989, va fi validat numai dacă 50% plus unu din cele 18,3 milioane de alegători se vor prezenta la urne. Acest prag este dificil de atins într-o ţară în care electoratul nu îşi poate ascunde resentimentele faţă de o clasă politică implicată în nenumărate scandaluri de corupţie", transmite AFP.
27 iulie
Manevrele politice ale Cabinetului Ponta au declanşat alarma la Bruxelles, raportul CE concluzionând că elitele politice din România nu înţeleg cum funcţionează democraţia, o recunoaştere indirectă că această ţară nu ar trebui să fie deloc în UE", notează ziarul britanic „The Guardian".
" În România, statul a căzut pradă unui partid. "
Gunther Krichbaum parlamentar german de dreapta
" Sunt îngrozit de acţiunile unor politicieni care vor să activeze în clubul socialiştilor europeni, dar care se comportă ca nişte pucişti. "
Jean Asselborn ministrul luxemburghez de Externe, socialist
" Comportamentul Guvernului României este un exemplu negativ pentru vecinii din cadrul UE. "
„Financial Times"
" România alunecă de la democraţie liberală la putinizare. "
„The Guardian"
Confuzie şi incertitudine
„Criza politică i-a adus pe mulţi români la o stare de confuzie şi incertitudine în legătură cu poziţia la referendum. Corupţia sistemică şi nemulţumirea faţă de clasa politică i-au condus pe mulţi să creadă că, indiferent de rezultat, referendumul este o situaţie din care nu se poate câştiga nimic", subliniază publicaţia britanică „The Guardian".
Se încarcă comentariile...
