Criza de identitate a Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Francezii îşi redefinesc valorile ce-i leagă, iar germanii şi britanicii vor ca imigranţii să le înveţe limba şi obiceiurile. Votul de ieri al elveţienilor împotriva construirii de minarete reflectă temeri ce există şi în alte ţări europene privind felul cum imigranţii schimbă faţa societăţilor.

Elveţienii s-au pronunţat ieri, prin referendum, în favoarea interzicerii construirii de minarete. Cel puţin aşa arată exit-poll-urile anunţate de televiziunea elveţiană TSR, care nu au fost însă în măsură să avanseze un procentaj privind rezultatul votului.

Dreapta populistă, iniţiatoarea referendumului, consideră minaretele drept „simbolul al unei revendicări politico-religioase a puterii, care pune în discuţie drepturile fundamentale". Oficialii elveţieni au făcut campanie pentru respingerea referendumului susţinând că „o interzicere a minaretelor este de neînţeles în străinătate şi ar dăuna imaginii ţării".

„Islamizarea" Elveţiei

Dincolo de discursul oficial, populiştii au pus pe tapet o întrebare oarecum legitimă în opinia multor elveţieni. În Ţara Cantoanelor trăiesc circa 300.000 de musulmani, majoritatea originari din Balcani. Cei mai mulţi nu se remarcă printr-o fervenţă religioasă, de aici născându-se ideea că nu au nevoie de lăcaşuri de cult. Ca şi la referendumul din februarie 2009, campania a căpătat accente xenofobe, vorbindu-se de „islamizarea" Elveţiei.

„Oile negre" din afişele de la precedentul referendum au fost înlocuite de o femeie musulmană, stând lângă un steag helvetic flancat de minarete ce seamănă cu nişte rachete.

Germania: contracte de integrare

Tonul dur al dezbaterii nu a fost pe placul tuturor elveţienilor, dar asta nu i-a împiedicat să aibă un sentiment de teamă că lumea lor începe să se schimbe, iar identitatea naţională să se dilueze.

Timp de decenii, europenii le-au permis imigranţilor să-şi păstreze stilul de viaţă. Acum, au descoperit că aceştia trăiesc în adevărate societăţi paralele. Germania vrea „contracte de integrare" pentru imigranţi, anunţa, la începutul săptămânii trecute, Maria Böhmer, secretarul de stat pentru imigraţie, integrare şi refugiaţi. Declaraţia a fost făcută după publicarea primului raport asupra integrării.

Procesul de integrare a fost estimat „nemţeste", pe baza unor elemente clare: educaţia preşcolară, învăţarea limbii germane, condiţiile de locuit, starea de sănătate, locurile de muncă şi înclinaţiile xenofobe. În rândul celor 15,1 milioane de imigranţi, rata şomajului şi a criminalităţii este mai ridicată decât media pe ţară, iar abandonul şcolar este mai frecvent. La toate acestea se adaugă carenţele de limbă germană.

„Contractele de integrare" ar urma să prevadă respectarea unor valori de bază ale societăţii germane, cum ar fi libertatea de opinie, drepturile egale pentru femei şi bărbaţi sau cunoaşterea limbii germane.

În urmă cu câteva luni, guvernul de la Paris a lansat o dezbatere privind identitatea naţională şi valorile de bază. Preşedintele Nicolas Sarkozy declara că toate religiile sunt respectate în ţara sa, dar „a deveni francez înseamnă să aderi la o anumită civilizaţie, la anumite valori şi percepte morale".

Fără văl în Franţa

„Trebuie să reafirmăm valorile identităţii naţionale şi mândria de a fi francez", plusa ministrul Integrării, Imigraţiei şi Identităţii Naţionale, Eric Besson, care doreşte să audă mai des Marseilleza şi să vadă steagul francez fluturând semeţ. Dezbaterile sunt aprinse şi rezultatele ar putea fi interesante. Un lucru e cert, Franţa, unde trăieşte cea mai mare comunitate islamică din Europa (cinci milioane) nu va admite purtarea de către femei a vălului Islamic tradiţional.

ITALIA: CETĂŢENIE CU Exigenţe

Ideea, într-o formă sau alta, circulă prin mai multe cancelarii europene, îngrijorate de „societăţile paralele" din marile oraşe. Şeful diplomaţiei de la Roma, Franco Frattini, prelua o idee lansată de colegul său, Maurizio Sacconi, ministrul pentru Politici Sociale, privind crearea unui sistem de puncte pentru imigranţii care doresc să
devină cetăţeni italieni. „Nu poţi ajunge în Italia şi doar din acest motiv să ai dreptul să devii cetăţean italian. Devii cetăţean italian doar după un lung parcurs, care presupune muncă, respectarea legii, a Constituţiei şi a regulilor ţării", a spus Frattini.

Suedia: contracte de plecare

După ce, în 2008, numărul imigranţilor din Suedia a depăşit pentru prima dată 100.000, autorităţile intenţionează să intensifice expulzările. Responsabili ai guvernului apreciază că Executivul ar trebui să le ceară nou-veniţilor să semneze „contracte de plecare", care să prevadă expulzarea pentru nerespectarea anumitor condiţii cum ar fi, învăţarea limbii suedeze.

Teste de istorie, în Marea Britanie

În august, ministrul britanic al Imigraţiei, Phil Woolas, anunţa introducerea unui test de istorie pentru imigranţi. Măsura este gândită ca parte a proiectului prin care se încearcă împiedicarea creşterii populaţiei până la 70 de milioane de locuitori, aşa cum avertizează studiile unor experţi. Noile reguli vor interzice obţinerea cetăţeniei de către imigranţii care îi iau în derâdere pe militarii britanici sau manifestă „dispreţ" faţă de valorile britanice.

Societăţi paralele

Timp de decenii, europenii le-au permis imigranţilor să-şi păstreze stilul de viaţă. Acum, au descoperit că aceştia trăiesc în adevărate societăţi paralele, mai ales în marile oraşe, iar valorile de bază ale ţărilor-gazdă le-au rămas complet străine.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite