Criza din Cehia poate influenţa viitorul UE

Situaţia politică de la Praga pune sub semnul întrebării soarta Tratatului de la Lisabona. Căderea guvernului condus de liberalul Mirek Topolanek aruncă Cehia în incertitudine. Unul dintre beneficiarii crizei va fi preşedintele Vaclav Klaus.

La o zi după ce cabinetul minoritar ceh, de centru-dreapta, a fost doborât printr-o moţiune de cenzură, tensiunile s-au amplificat pe scena politică de la Praga.

Premierul Mirek Topolanek a anunţat că intenţionează să-şi prezinte azi demisia, deşi opoziţia social-democrată anunţase înainte de moţiune că guvernul actual poate rămâne în funcţie până la încheierea preşedinţiei UE, la sfârşitul lunii iunie.

Cu toate acestea, Topolanek a afirmat, într-un interviu acordat cotidianului “Hospodarske Noviny”, că vizează conducerea viitorului cabinet, avertizând că formaţiunea sa, Partidul Civic Democrat (ODS), va respinge orice alt candidat pentru funcţia de şef al guvernului. În acest moment, toate privirile sunt aţintite asupra preşedintelui Vaclav Klaus, care urmează să numească un nou şef de guvern.

Liderul ceh s-a întâlnit, ieri, cu social-democratul Miloslav Vlcek, preşedinteleui Camerei Deputaţilor, însă a refuzat să dezvăluie numele viitorului premier.  La rândul său, Jiri Paroubek, liderul social-democrat care a cerut votul de neîncredere, a declarat că doreşte rămânerea în funcţie a cabinetului Topolanek până în iunie, pentru a evita problemele pe care le-ar putea întâmpina echipa aflată la conducerea UE.

În opinia sa, până la alegerile anticipate din toamnă sau din primăvara viitoare, puterea ar putea fi preluată de un guvern de experţi. În principiu, desfăşurarea scrutinului este prevăzută pentru jumătatea anului 2010.

Proiecte ameninţate

Chiar dacă actualul cabinet rămâne în funcţie până la încheierea preşedinţiei UE, analiştii susţin că obiectivele de politică externă ale coaliţiei lui Topolanek, printre care amplasarea sistemului radar american pe teritoriul Cehiei, ca parte a scutului antirachetă, sunt puse sub semnul întrebării.

În această lună, guvernul de la Praga retrăsese deja tratatele privind amplasarea sistemul radar de pe agenda de ratificări a Parlamentului, de teamă că ar fi putut fi respinse de către opoziţie.

Criza politică pune şi mai mult în încurcătură Cehia, în contextul în care preşedintele Barack Obama este aşteptat la sfârşitul săptămânii viitoare la Praga, iar SUA pregăteşte discuţii cu preşedinţia UE înaintea summitului G20 de la Londra. Tensiunile politice din Cehia ar putea afecta şi procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, asupra căruia Senatul urmează să se pronunţe la mijlocul lunii aprilie. Un vot negativ ar suspenda definitiv procesul de ratificare la Praga, ceea ce ar avea acelaşi impact ca şi respingerea textului prin referendum în Irlanda, în iunie 2008.

Pe plan economic, analiştii afirmă că această cădere a guvernului ceh (a treia din ultimele săptămâni, din Europa de Est, după Letonia şi Ungaria), vine într-un moment neprielnic. Procesele de privatizare a companiei aeriene CSA şi a aeroportului Praga-Ruzyne, aflate încă în discuţie, ar putea fi puse, şi ele, sub semnul întrebării. Analiştii spun că unul dintre beneficiarii crizei va fi preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus.  Deşi s-a numărat printre fondatorii Partidului Civic Democrat al premierului Topolanek, Klaus l-a criticat în ultimele luni pe şeful guvernului pentru faptul că acesta a susţinut prea activ politicile europene.

Preşedintele Cehiei a declarat, ieri, că răsturnarea guvernului ceh în plin mandat al ţării la preşedinţia UE nu este catastrofală. “În 20 de ani de libertate, am devenit o democraţie parlamentară dezvoltată. De aceea, accept cu respect decizia Camerei Deputaţilor”, a declarat şeful statului. 

„Klaus a câştigat lupta împotriva Europei“

Deputaţii europeni s-au declarat îngrijoraţi de situaţia creată în Cehia prin căderea guvernului în plină preşedinţie a Uniunii Europene. Majoritatea deputaţilor consideră că va fi afectat astfel procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona de către Praga.

Atât liderul grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, cât şi cel al PSE, Martin Schulz, susţin că procesul de ratificare trebuie să continue. Cohn-Bendit consideră că Europa nu poate „depinde de fragilitatea politică a unuia sau a altuia dintre state”.

Deputatul german Elmar Brok, fost lider al comisiei de afaceri externe din PE, a apreciat că preşedintele Vaclav Klaus „a câştigat lupta sa împotriva Europei”, căderea guvernului riscând să pună capăt ratificării de către senatul ceh a tratatului în toamna acestui an.

La rândul său liderul PPE, Joseph Daul, nu a pierdut ocazia să-i critice pe socialişti pentru situaţia din Cehia: „Decizia luată de socialiştii cehi de a adopta o moţiune de cenzură subminează nu numai stabilitatea Cehiei, ci şi succesul preşedinţiei UE”. In opinia sa, „Europa are nevoie de o conducere fermă în aceste timpuri de criză. Un guvern care preia preşedinţia UE şi care nu beneficiază de încredere nu-şi poate asuma această conducere”, a mai spus Daul. 

Lupte de culise

Înfrângerea lui Mirek Topolanek în Parlament are mai mult de-a face cu politica internă, decât cu criza economică. Şeful guvernului de la Praga s-a aflat permanent sub presiunea şantajului exercitat de unii disidenţi din cadrul coaliţiei de guvernământ, mai ales de către trei deputaţi ODS, care îi reproşează îndepărtarea de principiile neoliberale ale partidului.