Reuters: Consecinţele victoriei dreptei în alegerile pentru Parlamentul European

În alegerile pentru Parlamentul European, dreapta a obţinut o victorie detaşată şi va avea 267 de locuri. Reuters prezintă implicaţiile acestei victorii pe plan european şi intern.

Mai citeşte şi:
Ce nu trebuie să rateze eurodeputaţii români
Repartizarea locurilor pe grupuri politice în Parlamentul European
BEC: PSD+PC pe primul loc, potrivit rezultatelor parţiale

Parlamentul European

Păstrarea majorităţii în noul legislativ european de către partidele tradiţionale ar trebui să însemne că nu va exista un impact dramatic asupra capacităţii acestuia de a-şi desfăşura funcţia de bază, aceea de a trasa legislaţia europeană. Cu teoate acestea, hotărârea conservatorilor britanici şi a partidului ceh ODS de a se retrage din Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, înseamnă că există un grad de fragmentare şi, implicit, unele riscuri.

Impactul formaţiunilor mici rămâne reprezintă deocamdată o necunoscută, dar eventuale victorii importante ale unor formaţiuni de extremă-dreapta sau extremă-stânga ar fi îngreunat ajungerea la un consens în PE în domenii importante, precum reglementarea financiară.

După ce a adoptat norme de plafonare a sumelor pe care o bancă le poate oferi ca împrumut unei alte bănci şi a impus o serie de condiţii pentru vânzarea titlurilor de valoare cu grad ridicat de risc, legislativul european va trebui să se pronunţe în lunile următoare asupra unor propuneri ale Comisiei Europene privind înfiinţarea unor organisme paneuropene pentru monitorizarea riscului sistemic şi asupra unui proiect de directivă privind fondurile de hedging .

Guvernele naţionale

Mulţi alegători au folosit aceste alegeri pentru a da un verdict privind eforturile guvernelor naţionale de a combate criza economică, politicile UE fiind o temă nesemnificativă. Astfel, conservatorii cancelarului german Angela Merkel, UMP al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi Partidului Poporului Libertăţii al lui Berlusconi au câştigat alegerile în ţările lor. Şi Platforma Civică din Polonia a avut un rezultat bun.

Partidele de la guvernare au fost înfrânte sau se îndreaptă spre o înfrângere în Grecia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Ungaria şi Letonia, unde problemele economice sunt acute.

Socialiştii au obţinut un rezultat relativ slab, în timp ce Verzii par să fi progresat, în special în Franţa, ceea ce ar putea plasa problemele ecologice mai sus pe agenda liderilor naţionali.

Uniunea Europeană

Succesul centru-dreptei ar  putea să îl ajute pe Jose Manuel Barroso să obţină un al doilea mandat la preşedinţia Comisiei Europene pentru că legislativul are ultimul cuvânt în acest dosar. Succesul său era bănuit încă dinaintea alegerilor.

Liderii europeni sunt fericiţi că au evitat cele mai de temut estimări privind efectele crizei economice asupra acestor alegeri. Până în prezent nu există niciun semn al unei orientări masive către extrema-dreaptă, deşi aceste forţe au înregistrat progrese în unele ţări.

Pe de altă parte, participarea extrem de scăzută la vot (43%) demonstrează că Uniunea Europeană rămâne distantă şi neclară pentru mulţi europeni. Încă o dată votul a fost acaparat de problemele naţionale.

Dezbatera privind subiecte importante la nivel european - eforturile Turciei şi Balcanilor de a adera la UE, reforma bugetului european, eforturile de a formula politici comune în domenii precum energia sau schimbarea climatică - s-au aflat în plan secund.

Euroscepticii vor sublinia că indiferenţa opiniei publice faţă de UE dovedeşte că Tratatul de la Lisabona trebuie blocat şi îşi vor accelera eforturile de a-i convinge pe irlandezi să îl respingă.

În replică, susţinătorii textului care vizează îmbunătăţirea funcţionării unei Europe extinse vor susţine că absenteismul ridicat arată că UE are nevoie exact de reformele propuse de Tratatul de la Lisabona, printre care înfiinţarea unei funcţii mai vizibile de preşedinte al UE.