Comisia Europeană aprobă noi E-uri

Cu toate că tot mai multe studii ştiinţifice arată că E-urile au efecte negative asupra oamenilor, şi în special a copiilor, Comisia Europeană a adoptat, în această vară, un pachet de

Cu toate că tot mai multe studii ştiinţifice arată că E-urile au efecte negative asupra oamenilor, şi în special a copiilor, Comisia Europeană a adoptat, în această vară, un pachet de propuneri legislative care prevede introducerea unor noi reglementări cu privire la enzimele alimentare şi actualizarea legislaţiei referitoare la arome şi aditivi. Noile reglementări vor conţine, după aprobarea lor de către statele membre şi Parlamentul European, cerinţe mai stricte pentru nitriţii şi nitraţii din carne, dar permit utilizarea a şapte noi aditivi şi îndulcitori alimentari.
Printre noii aditivi alimentari autorizaţi, în numele "recentelor evoluţii tehnologice şi ştiinţifice", se numără eritritol, 4-hexilrezorcinol, hemiceluloza de soia, etil-celuloza. Alţii au fost "binecuvântaţi" să fie extinsă folosirea lor - cum este cazul carbohidratului de sodiu pentru brânzeturi, sorbanţi şi benzonaţi pentru crustacee, dioxid siliconic ca suport - pentru produsele tradiţionale. Un nou îndulcitor alimentar s-a mai alăturat listei: eritritolul.

În România nu controlează nimeni concentraţia aditivilor
În România, aşa cum nu pot fi verificate legumele şi fructele dacă au fost tratate în exces cu substanţe chimice, nici concentraţia de aditivi alimentari nu poate fi depistată în laboratoare, deşi după aderarea la UE acest lucru este obligatoriu. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din primăvară arăta că legislaţia românească în domeniul aditivilor alimentari nu este încă deplin armonizată cu acquis-ul într-un număr important de domenii precum aditivii, aromatizanţii, materialele care intră în contact cu alimentele, suplimentele alimentare şi alimentele cu destinaţie specială, organismele modificate genetic.

E-urile transformă copiii în mici monştri
Specialiştii atenţionează că produsele ajunse în comerţ sunt verificate doar din punct de vedere al indicelui de toxicitate a patru-cinci componente. Nici o etichetă din lume nu menţionează ce influenţă au "aditivii" şi "coloranţii naturali" din componenţa produsului asupra comportamentului uman. Investigaţii recente efectuate de experţi britanici şi citate de BBC arată că atât coloranţii artificiali, cât şi conservanţii din produsele alimentare duc la hiperactivitatea copiilor, făcându-i greu controlabili. O echipă de cercetători de la Universitatea Southampton a cerut mai multor părinţi să ţină sub observaţie regimul alimentar şi comportamentul odraslelor lor. În timpul cercetării, 227 de copii cu vârste între 3 şi 4 ani au fost monitorizaţi strict atât de medici, cât şi de părinţi. În prima săptămână, micuţilor li se administra hrană fără coloranţi, timp în care organismul lor se purifica de "vopseaua comestibilă" stocată în organism anterior. În săptămâna a doua, unora dintre copii li s-a dat de băut suc ce conţinea 20 mg de coloranţi alimentari şi 45 ml de conservanţi, aceasta reprezentând o cantitate mai mică decât cea din produsele aflate în comerţ. S-a constatat că acei copii care consumaseră suc cu adaosuri artificiale erau excesiv de activi, cu o putere de concentrare precară şi extrem de impulsivi. Coloranţii alimentari influenţează sistemul nervos, la fel ca unele medicamente, susţin oamenii de ştiinţă.
În urma acestor concluzii, specialiştii britanici au demarat o campanie pentru interzicerea folosirii coloranţilor alimentari la produsele pentru bebeluşi. În opinia lor, hiperactivitatea este echivalentă cu o putere de concentrare precară, în zilele noastre aceasta fiind o boală.