Cine scoate Ucraina din criză

Afişele electorale ale candidaţilor nu trădează greutăţile economice cu care ucraineanul de rând

Campania pentru turul doi se desfăşoară pe fundalul unei ruine financiare. Indiferent dacă bătălia electorală din 7 februarie va fi câştigată de prorusul Viktor Ianukovici sau de premierul Iulia Timoşenko, Kievul va fi nevoit să ceară ajutorul Moscovei.  

Afectată grav de criza economică, de corupţie şi de luptele dintre foştii parteneri de „baricadă portocalie", dar şi de impunerile drastice ale Fondului Monetar Internaţional pentru acordarea unui împrumut, Ucraina va trebui să lase mândria naţională deoparte, să dea dovadă de pragmatism şi să ceară ajutorul „surorii mai bogate", Rusia, scrie „The Wall Street Journal".

FMI a suspendat, pe perioada campaniei prezidenţiale, acordarea unei tranşe de 3,8 miliarde de dolari din împrumutul aprobat de 17 miliarde de dolari, cerând autorităţilor ucrainene continuarea politicilor economice responsabile, lucru destul de greu de pus în practică de un premier aflat în campanie electorală. Fondul s-a arătat totuşi înţelegător şi a vărsat Ucrainei două miliarde de dolari pentru a putea plăti gazele importate din Rusia. Cu toate acestea, vistieria este tot goală. Austeritatea este singura modalitate prin care Kievul poate evita ruina.

Indiferent cine va ieşi preşedinte, va avea o sarcină mai mult decât grea pentru a menţine economic ţara pe linia de plutire. Acest lucru ar fi dificil chiar şi pentru un lider ales pe un val de unitate naţională pentru a face faţă crizei. Această cerinţă nu este valabilă pentru Ucraina, o ţară divizată între estul rusofon şi vestul prooccidental.

Misiune grea pentru viitorul preşedinte

O altă „piatră de moară" de gâtul Kievului este lipsa instituţiilor funcţionale. Aşa cum stau lucrurile acum, controlul asupra Guvernului este împărţit între preşedinte şi Parlament. Această realitate constituţională stă la baza haosului politic din ţară.

Singura soluţie este reforma constituţională, dar pentru modificarea Legii supreme este nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi, care ar putea rezulta numai dintr-o coaliţie între principalele forţe politice din ţară, adică Blocul Iuliei Timoşenko şi Partidul Regiunilor al lui Viktor Ianukovici. Dar după bătălia pentru Preşedinţie, cei doi lideri vor transfera, mai mult ca sigur, lupta lor în Parlament, ceea ce ar putea duce la anticipate.

Pe un asemenea fundal, sprijinul FMI va fi pus sub semnul întrebării. Dacă, printr-un miracol, Ucraina s-ar alege peste trei săptămâni cu un lider puternic care să controleze atât Peşedinţia, cât şi Parlamentul şi care ar fi în măsură să ia măsuri energice de restructurare economică, tot nu ar fi de ajuns. Chiar şi cu banii de la FMI şi cu redobândirea încrederii investitorilor străini, Ucraina tot ar avea probleme de finanţare externă.

Speranţa vine tot de la Moscova

Sprijinul cel mai sigur este tot Rusia, scrie „WSJ". Sigur se vor găsi voci care vor spune că un ajutor dinspre Moscova ar fi un pericol pentru suveranitatea Ucrainei, dar o insolvabilitate naţională ar trebui văzută ca o ameninţare şi mai mare. Marcată de umilirea sa după „Revoluţia Portocalie" din 2004, Rusia este posibil să fie reticentă la o astfel de cerere, dar este greu de crezut că va rata oportunitatea de a readuce Ucraina în sfera sa de influenţă.

Moscova ar avea multe de câştigat, atât în plan geopolitic, dar şi din punct de vedere economic şi al stabilităţii regionale, dacă ar răspunde pozitiv.