Ceartă pe bugetul UE. Ce poziții au celelalte state și ce este în joc pentru România

Uniunea Europeană s-a divizat în ceea ce privește bugetul comunitar

Statele net contribuitoare la bugetul Uniunii, în frunte cu Germania, cer diminuarea fondurilor pe care le trimit la Bruxelles, în timp ce grupul beneficiarilor neți, condus de Polonia, se opun. Propunerea făcută României presupune o scădere cu opt miliarde de euro a sumelor aprobate de Comisia Europeană.

Germania, cel mai mare contributor la bugetul UE, Franța, Olanda, Marea Britanie și țările nordice cer diminuarea ajutoarelor directe pentru agricultură și alocarea unor sume mai mici pentru statele cu rate reduse de absorbție a fondurilor europene. România rămâne codașa blocului comunitar din acest punct de vedere. Premierul britanic a încercat să obțină mai degrabă o ”înghețare” a nivelului fondurilor alocate bugetului comunitar, însă a fost supus unor presiuni din partea propriului partid pentru a cere scăderea acestuia.

Guvernele acestor state vor să-și diminueze contribuțiile către Bruxelles pentru a-și reduce cheltuielile din buget și, totodată, pentru câștigarea simpatiei electoratului confruntat cu măsurile de austeritate din ultimii ani.

Negocierile pentru finalizarea bugetului de aproximativ 1.000 de miliarde de euro vor avea loc la summitul de pe 22-23 noiembrie.

De cealaltă parte, Polonia a găzduit marți o reuniune numită ”Prietenii Politicii de Coeziune”, la care au participat, pe lângă state din estul blocului, și Portugalia, Grecia și Spania. Grupul se opune categoric tăierilor și susține că acesta contravine principiului de armonizare treptată a pieței europene.

În timpul unei conferințe de presă susținută alaturi de premierul polonez Donald Tusk, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat că înțelege această poziție pentru că ”și Germania are regiuni mai sărace în estul ex-comunist”, iar asta o face mai receptivă la un compromis acceptabil pentru toate statele. Tusk a declarat însă că pozițiile celor două țări continuă să fie diferite.

”Ca un contributor net, Germania are un alt punct de vedere față de nivelul tăierilor. Astăzi, Germania este în favoarea unor tăieri puternice, în timp ce Polonia crede că acestea ar trebui să fie echilibrate și că politica de coeziune ar trebui protejată ca principala unealtă europeană pentru creștere și pentru crearea de locuri de muncă”, a spus premierul.

Cum a ajuns România codașa Uniunii la fonduri europene

Polonia este cel mai mare state emergent din UE și cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune, menite să sprijine statele în curs de dezvoltare să ”prindă din urmă” economiile puternice.

Propunerea de diminuare a fondurilor europene pentru statele cu rate reduse de absorbție nu este deloc una nouă. Statele contributoare au făcut presiuni încă de la sfârșitul anului trecut pentru a coborî de la 15% la 5% gradul de cofinanțare din fonduri europene pentru anumite proiecte.

Măsura ar afecta în special sudul și estul Europei și mai ales statele devenite membre UE în ultimele două valuri de aderare, printre care se numără și România.

Cât riscăm să pierdem

La capitolul fonduri europene, Bulgaria ne-a depășit încă de la finalul anului 2010. Atunci, gradul de absorbţie al fondurilor structurale era în Bulgaria de 10,2%, în timp ce în România acesta se ridica la 8,6%, cel mai mic nivel dintre statele comunitare.

„De la începutul lui ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lunii iunie 2011, balanţa - deci diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul UE - este favorabilă, la peste 4, 9 miliarde de euro. În niciun caz România nu este un contributor net la bugetul UE şi, în ciuda gradului scăzut de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune - 3,7%, astăzi balanţa este pozitivă. Probabil azi este peste 5 miliarde de euro", declara în septembrie 2011 Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene.

În prezent, rata de absorbţie a fondurilor europene a României se situează la 14,7%, însă rata efectivă (rambursările de la Bruxelles) se ridică la numai 4%.

Draftul la care lucrează acum liderii europeni anunţă deja tăierea fondurilor alocate României. Potrivit premierului Victor Ponta, propunerea făcută României de Consiliul European presupune o scădere de cinci miliarde de euro a fondurilor de coeziune faţă de suma aprobată de Comisia Europeană. Totodată, draftul elaborat de Consiliu înseamnă încă o scădere, de trei miliarde de euro, a fondurilor pentru politica agricolă, a adăugat acesta.