Caucazul de Nord, butoiul cu pulbere din coasta Rusiei
0
Violenţele din această zonă reprezintă o provocare serioasă pentru Moscova. În Caucazul rusesc, lupta dintre forţele de ordine şi combatanţii islamişti, care doresc instaurarea unui emirat în toată regiunea, este totală.
Mai citeşte şi:
Putin avertizează Georgia cu un nou conflict
Mihail Saakaşvili: Rusia se confruntă cu o înfrângere diplomatică
Rusia: Ofensiva Georgiei a avut ca scop eliminarea poporului oset
Asasinate, atentate, răpiri, situaţia este din ce în ce mai volatilă în ultima vreme în Inguşetia, Cecenia şi Daghestan. După atentatul sinucigaş de la începutul săptămânii, din Nazran, capitala inguşă, care s-a soldat cu peste 20 de morţi, tensiunea n-a scăzut în mica republică autonomă rusă din Caucazul de Nord.
Pe un chioşc abandonat din Nazran era lipit un afiş: „Săpăm gropi“, anunţ urmat de numărul de telefon al groparilor care-şi oferă serviciile. Pe alţi pereţi din centru, familia lui Magomed-Bachir Cerbiev a pus fotografia unui tânăr de 19 ani, plecat să-şi cumpere pantofi într-o dimineaţă şi care nu s-a mai întors, scrie corespondentul cotidianul francez „La Croix“.
Asasinatele violente şi dispariţiile nu mai miră pe nimeni în mica republică, liniştită altădată faţă de vecina sa, Cecenia, răvăşită de două războaie. Asasinarea, la 12 august, în biroul său, a ministrului Construcţiilor, a fost al cincilea atac îndreptat împotriva unui oficial inguş de rang înalt în mai puţin de două luni. La 22 iunie, chiar preşedintele a scăpat ca prin minune dintr-un atentat sinucigaş.
În primele şase luni ale anului, 166 de persoane au murit în Inguşetia, conform unui bilanţ al organizaţiei de apărare a drepturilor omului Memorial. Victimele sunt deopotrivă din rândul poliţiştilor, luptătorilor islamişti şi cetăţenilor paşnici.
Dacă ar exista o singură cauză a violenţei în această mică republică din Caucaz cu 450.000 de locuitori, ar fi poate mai uşor de înlăturat. Dar, la ameninţările gherilei islamiste şi crimelor forţelor de ordine comise în numele luptei antiteroriste, se adaugă reglările de conturi mafiote şi tradiţia caucaziană de „răzbunare a sângelui“.
Violenţele din Cecenia s-au extins la vecini
Experţii susţin că războiul din Cecenia nu s-a sfârşit, chiar dacă Rusia a anunţat la 15 aprilie terminarea „operaţiunii antiteroriste“ în această republică rebelă. Focarele de revoltă s-au extins în mai multe republici vecine, începând cu Inguşetia şi Daghestan.
Adjunctul ministrului rus de Interne, Arkadi Iedelev, declara recent că Al-Qaida activează în Cecenia şi Daghestan. El a adăugat că membri ai reţelei teroriste internaţionale inspectează în mod regulat grupările armate din aceste republici şi le furnizează arme şi explozibil.
Preşedintele cecen se vrea şef în zonă
În octombrie 2008, numirea lui Iunus-Bek Evkurov în funcţia de preşedinte al Inguşetiei, de către Medvedev, în locul nepopularului Murat Ziazikov, era dătătoare de speranţe, mai ales că acesta anunţase că va deschide negocierile cu opoziţia, cu societatea civilă şi va ataca corupţia. Dar în loc de pace, atentatele s-au înmulţit, preşedintele însuşi fiind ţinta unuia.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, alături de omologii săi din Daghestan şi Cecenia Foto: EPA
Pe acest fundal, liderul de la Groznîi, Ramzan Kadîrov, şi-a exprimat disponibilitatea, în faţa Moscovei, de a se pune în fruntea luptei împotriva luptătorilor separatişti din zonă şi în stilul „obiceiurilor muntene“ a promis că va fi nemilos cu cei care au încercat să-l asasineze pe Evkurov. Preşedintele cecen a acordat cel mai mare premiu din Cecenia – ordinul Ahmad Kadîrov – gărzii lui Evkurov, care l-a scos pe conducătorul Inguşetiei din maşina în flăcări.
Activitatea liderului cecen, coroborată cu zvonurile legate de disponibilitatea Kremlinului de a consolida poziţia lui Kadîrov în Caucazul de Nord, a ridicat întrebări legate de posibilitatea preşedintelui cecen de a obţine controlul asupra Inguşetiei, scrie presa rusă. Parlamentarul din partea Inguşetiei, Vasilii Lihaciov, a dezminţit însă aceste zvonuri.
Nici în Daghestan, unde preşedintele Muku Aliev este destul de popular şi are un stil de conducere diametral opus faţă de cel al cecenului Kadîrov, situaţia nu este una calmă. Şi aici oficiali şi civili au căzut victime atentatelor.
Ziarista Iulia Latinina, de la postul de radio Ecoul Moscovei, declara pentru cotidianul „Le Figaro“ că, în mica republică, „banii şi armele“ sunt la putere, iar Aliev nu dispune nici de una, nici de alta. Rezultatul: vidul de putere care a fost repede umplut de wahabiţi. Ea este de părere că „Rusia este pe cale de a pierde Caucazul.“
Moscova „gestionează prost situaţia“
Timur Akiev, analist al ONG-ului Memorial din Nazran, susţine că Rusia ar fi greşit când a lăsat forţele de ordine să pună capăt mişcării separatiste cecene. Cu cât creştea numărul execuţiilor extra-judiciare - cărora le cădeau victime uneori persoane nevinovate - cu atât se consolida solidaritatea musulmanilor împotriva „necredincioşilor“.
Forţele de ordine, depăşite de situaţie Foto: EPA
Între timp, ideea de independenţă s-a transformat în proiectul islamist al unui mare emirat în Caucazul de Nord. „La o analiză a situaţiei actuale, Cecenia, Inguşetia şi Daghestan nu pot fi separate“, este de părere Timur Akiev.
În Caucazul agrar, lipsit de industrie şi dependent de sprijinul Moscovei, apartenenţa la gherilă a devenit o perspectivă de viitor pentru mulţi tineri. Sau un mijloc de a scăpa de hărţuiala poliţiei, care îi ridică şi uneori îi omoară pe cei bănuiţi de simpatii islamiste. Ideologia islamistă devine astfel un element de coagulare şi tinerii iau tot mai des drumul clandestinităţii. Şi mişcarea se radicalizează.
Măsurile Kremlinului
La reuniunea de ieri consacrată situaţiei din Caucazul de Nord, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, le-a cerut forţelor de ordine să-i lichideze „pe terorişti fără ezitare“. El l-a însărcinat pe ministrul de Interne, Raşid Nurgaliev, să facă ordine în poliţia din această republică şi să îi sporească efectivele.
Se încarcă comentariile...
