CRONOLOGIE Cum s-a ajuns la anticipate în Republica Moldova

CRONOLOGIE Cum s-a ajuns la anticipate în Republica Moldova

5 aprilie 2009 Comuniştii obţin după alegerile parlamentare 60 de mandate în Parlament în timp ce partidele liberale de opoziţie obţin în total 41 de mandate. Pledând pentru o apropiere

• 5 aprilie 2009 Comuniştii obţin după alegerile parlamentare 60 de mandate în Parlament în timp ce partidele liberale de opoziţie obţin în total 41 de mandate. Pledând pentru o apropiere de Uniunea Europeană, formaţiunile de opoziţie resping orice coaliţie cu comuniştii.

• 7 aprilie  Circa 10.000 de protestatari denunţă victoria comuniştilor drept ilegală şi devastează Parlamentul şi Preşedinţia. Un manifestant îşi pierde viaţa, zeci de persoane sunt rănite şi aproape 200 arestate. Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin spune că opoziţia, care denunţă fraude electorale masive, a încercat o lovitură de stat. El acuză România că încurajează violenţele.

• 8 aprilie  Scutierii ocupă clădirile devastate. Autorităţile electorale refuză o cerere de renumărare a voturilor, în pofida zvonurilor privind un acord în acest sens. Voronin anunţă expulzarea ambasadorului român.

• 10 aprilie  Voronin cere renumărarea voturilor, spunând că astfel ca fi reinstaurată ordinea şi liniştea. Partidele de opoziţie subliniază că această măsură este inutilă şi vizează să distragă atenţia de la fraudele de pe listele cu alegători.

• 21 aprilie  Comuniştii sunt declaraţi din nou câştigători ai alegerilor, după renumărarea voturilor.

• 12 mai  Voronin este ales preşedinte al Parlamentului, analiştii de opoziţie avertizează că se va folosi de această funcţie pentru a păstra puterea după expirarea celor două mandate la care are dreptul la preşedinţie.

• 13 mai  Comuniştii o nominalizează pe premierul Zinaida Greceanîi, un aliat apropiat al lui Voronin, candidat la preşedinţie.

• 20 mai  Greceanîi obţine 60 de voturi în Parlament, cu unul mai puţin decât avea nevoie pentru a deveni şef al statului. Este programat un nou vot.

• 3 iunie  Nici de această dată Greceanîi nu obţine suficiente sufragii pentru a fi numită preşedinte, iar Voronin îi propune să rămână la conducerea Guvernului.

• 10 iunie  Greceanîi câştigă votul de încredere în Parlament pentru a rămâne premier.

• 15 iunie  Voronin, în continuare preşedinte în exerciţiu, dizolvă Parlamentul, aşa cum cere Constituţia după două voturi eşuate pentru alegerea unui şef al statului, şi convoacă alegeri anticipate în 29 iulie.