Noua ofensivă turcă, acum şi la Bucureşti

Ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, artizanul noii politici internaţionale dezvoltate de Ankara, discută la Bucureşti despre cooperarea la Marea Neagră şi proiectul Nabucco.Arhitectul noii politici externe a Turciei, Ahmet Davutoglu, continuă în România ofensiva menită să facă din ţara sa o mare putere regională.

Conform comunicatului Ministerului de Externe român, temele abordate vor fi cooperarea economică, proiectul energetic Nabucco şi Cablul submarin Constanţa-Istanbul, cooperarea la Marea Neagră, în special în cadrul OCEMN şi al Sinergiei Mării Negre.

Turcia desfăşoară o ofensivă fără precedent pe scena internaţională, a cărei bază teoretică, apreciază analiştii, o constituie chiar una dintre cărţile publicate în 2001 de profesorul universitar Ahmet Davutoglu, actualul ministru de Externe turc: „Strategia profundă”.

Potrivit acesteia, Turcia îşi menţine dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, dar îşi propune, în acelaşi timp, să joace un rol de intermediar în procesul de pace din Orientul Mijlociu şi să devină un pivot în relaţia Orient-Occident, bazându-se pe excepţionala sa poziţionare strategică.

Dar şi pe legăturile istorice pe care le-a întreţinut, de secole, cu cele două mari civilizaţii. Nu întâmplător, desigur, preşedintele Obama a venit la Istanbul pentru a transmite mesajul că America nu se află în război cu musulmanii.

„Neootomanism“?

„Fără probleme cu vecinii şi cooperare maximă cu aceştia” este una dintre ideile majore ale noii strategii externe a Turciei. Ankara a făcut paşi mari către normalizarea relaţiilor cu Armenia şi desfăşoară o politică activă în zona Caucazului de Sud, unde are relaţii tradiţionale cu Azerbaidjanul şi menţine strânse legături politice şi economice cu Georgia (este singura ţară mare care nu a impus vize cetăţenilor georgieni). Balcanii reprezintă, alături de Caucazul de Sud şi Orientul Mijlociu, o altă direcţie importantă de politică externă a Turciei.

Noua politică de la Ankara a fost numită de mulţi analişti, fie critic, fie admirativ, drept „neootomanism” – etichetă pe care Ahmet Davutoglu nu o acceptă. Totuşi, repoziţionarea Turciei ca mare putere între Orient şi Occident reprezintă deja un fapt real.

Oficial, relaţiile româno-turce sunt excelente. De altfel, România este una dintre puţinele state membre care susţine aderarea Turciei la UE.

O umbră la Marea Neagră

Dar unele umbre au apărut atunci când România a lansat, în 2006 - cam intempestiv, după aprecierile unor diplomaţi străini, dar şi români -, iniţiativa creării Forumului Mării Negre. Turcia a putut vedea în această iniţiativă o încercare de limitare a puternicei sale influenţe în zonă, acolo unde menţine balansul de putere cu Rusia.

În virtutea bunelor relaţii cu Bucureştiul, Ankara a trimis totuşi un vicepreşedinte. În timp ce România, Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Moldova şi Ucraina au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, Rusia nu şi-a trimis decât ambasadorul la Bucureşti, şi pe acesta doar în calitate de ambasador.

Cert este că Forumul Mării Negre a rămas o iniţiativă eşuată, iar acum nici nu mai este amintit, ca formulă de cooperare, în comunicatul MAE de la Bucureşti. Dar mai importante decât poveştile din trecut sunt interesele comune legate de traseele energetice. 

Exclusivitate

Ministrul de Externe, Ahmet Davutoğlu, artizanul noii politici prin care Turcia îşi propune să devină o putere regională între Orient şi Occident, este invitatul ediţiei de luni, 6 iulie, a „Interviurilor 2+1”, realizate de Ovidiu Nahoi şi Ion Ioniţă.

Punctele noastre  de vedere coincid cu ale României nu numai în plan bilateral, dar şi în multe chestiuni  regionale.

Ahmet Davutoğlu
ministrul turc de Externe