Brain-drain românesc spre Uniunea Europeană

fonduri comunitare primite după aderare vor fi investite, potrivit lui Orban, în infrastructură şi pregătirea resurselor umane, una dintre problemele majore ale României. "Deşi ne place să ne

fonduri comunitare primite după aderare vor fi investite, potrivit lui Orban, în infrastructură şi pregătirea resurselor umane, una dintre problemele majore ale României.
"Deşi ne place să ne uităm în oglindă, statisticile arată că avem multe probleme la capitolul resurse umane", a declarat Leonard Orban. Soluţionarea acestei probleme necesită alocarea unor fonduri mai mari pentru învăţământ, inovare şi sănătate, a subliniat el în cadrul unor dezbateri asupra stadiului de pregătire a României în vederea aderării la UE. "Conform statisticilor nu ne aşteptăm la un flux masiv de lucrători români în statele UE", a asigurat el. El a estimat cifra muncitorilor români care vor părăsi ţara în primii doi ani după aderare, între trei sute şi cinci sute de mii. "O migraţie a oamenilor calificaţi pe termen mediu este benefică pentru România, pentru că oamenii vor aduce în ţară experienţa acumulată în spaţiul comunitar", a explicat Orban. "O migraţie a celor cu o calificare superioară pe termen lung ar fi deja o proble-mă pentru România", a adăugat el.

Mai mulţI căpşunari decât dentişti
Valorile pe care aşa-numitul brain-drain (migraţia creierelor) le va atinge după 2007 rămân, din punctul de vedere al şefului Delegaţiei CE la Bucureşti, Jonathan Scheele, o necunoscută. Migraţia creierelor româneşti spre statele Uniunii Europene depinde de condiţiile pe care statul român le va crea în ţară. Totuşi, oficialul european crede că numărul de muncitori necalificaţi migranţi va fi mai mare decât cel al mâinii de lucru calificate, deoarece munca de jos este în UE mult mai căutată. Asistenţii medicali, medicii stomatologi şi generalişti, precum şi experţii IT sunt cele mai căutate meserii în spaţiul comunitar. Numai în Germania lucrează în acest moment peste 82 de mii de stomatologi români. Românii cu o pregătire superioară se plâng de salariile mici şi de lipsa de perspectivă profesională din România. Aproape fiecare medic român se gândeşte să plece din ţară. Odată plecaţi grija cea mare rămâne prelungirea contractului. Nu de puţine ori studenţii români, care se remarcă la universităţile europene prin rezultate excepţionale, sunt cooptaţi în cercetare ori rămân în mediul universitar la instituţiile unde şi-au finalizat studiile.

"O migraţie a celor cu o calificare superioară pe termen lung ar fi deja o problemă pentru România"
Leonard Orban