Biserica rusă alege patriarhul

Bătălia se dă între mitropolitul Kirill, un reformator, şi mitropolitul conservator Kliment. Biserica Ortodoxă Rusă şi-a ales ieri candidaţii din rândul cărora îl va desemna începând de mâine pe patriarhul Rusiei care îi va succeda lui Aleksei al II-lea.

Un consiliu episcopal care îi reuneşte pe înalţii demnitari ai ortodoxiei provenind din toate ţările fostei URSS, dar şi din alte state unde este implantată această credinţă, s-a reunit pentru a desemna trei candidaţi la demnitatea de patriarh.

Această adunare este urmată de un sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse care îi cuprinde pe aceiaşi demnitari, precum şi pe reprezentanţi de rang inferior ai clerului şi simpli credincioşi reprezentând parohiile, în total 750 de persoane.

Acestea trebuie să-l aleagă pe patriarh în principiu mâine, dar dezbaterile pot continua până joi.

Procedurile se derulează cu uşile închise în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.

Pe buletinele de vot au fost incluse în total 145 de candidaţi, toţi corespunzând Statutului Patriarhiei Ruse, conform căruia la funcţia de patriarh poate pretinde orice arhiereu de peste 40 de ani, care are studii superioare religioase şi experienţă în gestionarea eparhiei. Întronizarea noului patriarh al Rusiei va avea loc la 1 februarie.

Campanie murdară în presă

În cursul serii, s-a anunţat că mitropolitul de Smolensk şi Kaliningrad, Kirill, cel care ocupă provizoriu funcţia de patriarh al Rusiei rămasă vacantă după decesul lui Aleksei al II-lea la 5 decembrie, mitropolitul de Kaluga şi Borov, Kliment, şi mitropolitul de Minsk şi Sluţk Filaret, au fost desemnaţi candidaţi ai Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse la funcţia de patriarh.

Mitropolitul Kirill este de şase săptămâni omniprezent în mass-media. Considerat mai deschis asupra lumii decât concurentul său, clericul, în vârstă de 62 de ani, a condus în timpul lui Aleksei al II-lea diplomaţia Bisericii Ortodoxe Ruse şi este singurul demnitar cunoscut marelui public.

În comparaţie cu el, scrie presa, mitropolitul de Kaluga şi Borovsk, Kliment, în vârstă de 59 de ani, este un conservator care conduce administraţia Bisericii Ortodoxe şi dispune de susţinere puternică în rândul clerului.

Nu sunt excluse surprizele

Susţinătorii celor doi şi‑au adresat reciproc acuzaţii în ultimele zile, fie că a fost vorba despre bănuieli de corupţie, de presupuse simpatii ale lui Kirill faţă de catolici sau de tentativele lui Kliment de a impune sinodului susţinerea sa.

Însă, „dacă războiul informaţiilor compromiţătoare dintre Kliment şi Kirill degenerează în confruntare gravă, atunci se va găsi o persoană de compromis.

Mai mult decât orice, Biserica se teme de sciziune”, explică Boris Falikov, de la centrul de studiere a religiilor din cadrul Universităţii ştiinţelor umaniste din Moscova. Ar putea fi aleasă o personalitate de tranziţie, un mitropolit în vârstă, cum este Filaret, 73 de ani, care conduce mitropolia Minsk şi Sluţk.

Învingătorul va prelua conducerea unei Biserici care s-a întărit considerabil în timpul lui Aleksei al II-lea, patriarhul ales în 1990 şi care era bănuit de legături cu KGB-ul în timpul perioadei sovietice. Însă Biserica nu a ştiut să se dezică de tradiţia sa de a se supune statului, iar experţii spun că noul patriarh se va situa alături de Kremlin în chestiunile politice şi morale.

„Relaţiile dintre Biserică şi stat sunt strânse, autorităţile găsesc mereu mijlocul de a se folosi şi de a-l influenţa pe noul patriarh, dacă va fi necesar”, spune Boris Falikov.

Dacă războiul informaţiilor compromiţătoare dintre Kliment şi Kirill degenerează în confruntare gravă, atunci se va găsi o persoană de compromis

Boris Falikov
cercetător rus

Relaţii reci cu bisericile din România şi Ucraina

Sociologul rus Nikolai Şaburov susţine că problema unităţii bisericii ortodoxe în spaţiul postsovietic nu a fost rezolvată, mai ales în cazul Ucrainei problema punându-se în mod acut. În ultimul timp, şi relaţiile dintre Biserica Ortodoxă Română, şi cea Rusă au fost cam încordate din cauza reînfiinţării mitropoliei Basarabiei şi subordonării ei Bisericii Ortodoxe Române.

Anul trecut, defunctul patriarh Aleksei al II-lea califica acţiunile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la Mitropolia Basarabiei drept “anticanonice”, “imixtiuni pe teritoriul unei biserici ortodoxe autocefale”.