Biserica Ortodoxă Rusă a rămas fără lider

Moartea Patriarhului Rusiei, anunţată de clopotele celor 6oo de biserici moscovite. În ciuda unui trecut controversat, Aleksei al II-lea a fost un personaj foarte respectat de ruşi şi foarte activ în plan politic şi mediatic.

Anunţul decesului a fost însoţit de bătăile clopotelor celor 600 de biserici din Moscova, iar principalele posturi de televiziune din Rusia au început să difuzeze documentare consacrate vieţii prelatului.

Atât premierul Vladimir Putin, cât şi preşedintele Dmitri Medvedev, aflat în vizită oficială în India, au evocat decesul ca „un tragic eveniment“ şi „o mare pierdere“ pentru Rusia.

Data înhumării lui Aleksei al II-lea şi numele succesorului ad-interim vor fi stabilite azi, în cadrul unei reuniuni de urgenţă a  Sfântului Sinod.

Implicarea în politică

Apropiat al ex-preşedintelui şi actualului premier rus Vladimir Putin, Aleksei al II-lea a condus neîntrerupt Biserica Ortodoxă Rusă din 1990, restabilindu-i, cu sprijinul Krem­linului, influenţa politică şi morală, după 70 de ani de ateism sovietic.

Astfel, înaltul prelat nu a ezitat să se lanseze în discursul politic, sprijinind adesea poziţiile Kremlinului. El a criticat operaţiunea NATO împotriva Serbiei, războiul din Irak, dar şi independenţa Kosovo.

Pe numele său de mirean Aleksei Mihailovici Ridigher, patriarhul s-a născut la 23 februarie 1929, la Tallin (Estonia), în familia unui preot. Descendent al unei familii germane nobile, von Rudiger, trecută la ortodoxism, Aleksei a absolvit  seminarul teologic din Leningrad, a fost preot, apoi, după divorţ, s-a călugărit. A devenit mitropolit la doar 39 de ani, iar din 1990 Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.

În mai 2007, a reuşit reunificarea bisericii autohtone, cea ortodoxă rusă din străinătate, punând astfel capăt unei schisme vechi de 80 de ani, care data din vremea revoluţiei bolşevice din 1917.

Fost agent KGB?

Amestecul în politică a adus nu o dată la suprafaţă aspecte din trecutul său nu tocmai ortodox. Astfel, din Arhivele Mitrohin, publicate în Marea Britanie, reiese că Aleksei al II-lea ar fi fost recrutat de KGB în timpul perioadei sovietice.

Potrivit celui care a scos documentele, fostul agent Vasili Mitrohin, patriarhul figura sub numele de cod Drozdov şi ar fi fost recrutat în 1958. Biserica Ortodoxă Rusă consideră, însă, că documentele au fost falsificate.

Relaţii reci cu Vaticanul

Aleksei al II-lea a privit mereu cu suspiciune spre Vatican, între cele două biserici existând o lungă perioadă de răceală. E arhicunoscut faptul că a refuzat cu îndârjire să-l primească la Moscova pe Papa Ioan Paul al II-lea, campionul ecumenismului, acuzând Biserica Catolică de prozelitism pe «pământul tradiţional ortodox al Rusiei».

De altfel, el nu s-a dat în lături să acuze de «deviaţonism» alţi patriarhi ortodocşi care  l-au primit pe Papă, printre ei numărându-se şi Teoctist, fostul Patriarh la Bisericii Ortodoxe Române.

Posibili succesori

Candidaţii favoriţi la funcţia de Patriarh al Rusiei ar fi mitropolitul Kiril, “ministrul de externe” al Patriarhiei, şi Klement, mitropolitul de Kaluga şi Borovsk, susţine Aleksandr Verhovski, analist la centrul Sova specializat în chestiuni religioase.

Mitropolia Basarabiei, disputa cu România

Aleksei al II-lea a avut relaţii reci şi cu Biserica Ortodoxă Română. Înaltul prelat nu a privit cu ochi buni reînfiinţarea Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova. Reactivată în septembrie 1992, Mitropolia s-a despărţit de Moscova şi s-a pus sub jurisdicţia Patriarhiei Române.

Mişcarea de emancipare l-a iritat  pe Aleksei, care a susţinut mereu cealaltă entitate, Biserica Ortodoxă Moldovenească, supusă Patriarhiei Rusiei. Deşi, într-o primă etapă, autorităţile de la Chişinău nu au recunoscut-o, Mitropolia Basarabiei a dat în judecată, la CEDO, statul moldovean şi a obţinut câştig de cauză.