Balcanii, ameninţaţi de efectul Kosovo

Independenţa provinciei sârbe amplifică tensiunile în Bosnia-Herţegovina, unde liderii din Republica Srpska ameninţă cu secesiunea. Dezbateri aprinse a provocat şi noul proiect de

Independenţa provinciei sârbe amplifică tensiunile în Bosnia-Herţegovina, unde liderii din Republica Srpska ameninţă cu secesiunea.

Dezbateri aprinse a provocat şi noul proiect de autonomie extinsă al provinciei sârbe Voivodina, care prevede să aibă mai ales reprezentanţi în străinătate şi să încheie acorduri internaţionale.

Apele nu s-au limpezit nici în Macedonia, unde albanezii, care reprezintă un sfert din populaţia ţării, visează la „modelul kosovar“. Privirile experţilor sunt însă îndreptate asupra Bosniei, mai ales după ce deputaţii sârbi bosniaci au cerut dreptul de a convoca un referendum pentru a-şi stabili statutul.

Ignorând cererile diplomaţilor occidentali de a renunţa la retorica separatistă, o reuniune de urgenţă a Parlamentului regional sârb a adoptat şi o a doua rezoluţie, menită să sporească autonomia zonelor sârbe faţă de guvernul central.

Bosniacii fac calcule

Cu toate că aceste rezoluţii fără caracter de constrângere nu au forţă de lege, ele reflectă aprofundarea conflictului dintre liderii Republicii Srpska şi cei ai Federaţiei croato-musulmane, entităţile care formează Bosnia-Herţegovina în urma Acordului de la Dayton. Deputaţii sârbi au adoptat o rezoluţie şi în februarie, care cere dreptul de a convoca un referendum asupra independenţei, dacă majoritatea ţărilor din UE recunosc independenţa Kosovo.

Disputele s-au intensificat după apelurile liderului bosniac Haris Silajdzici, făcute în cadrul Adunării Generale a ONU şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru abolirea entităţii sârbe bosniace. În replică, premierul din Republica Srpska, Milorad Dodik, a avertizat că este gata să-şi conducă ţara spre independenţă.

Nou statut pentru Voivodina

Fragilul echilibru al Balcanilor este ameninţat şi de demersul Adunării regionale a Voivodinei, care a aprobat cu o majoritate absolută proiectul noului statut al provinciei autonome sârbe.

Documentul, trimis spre ratificare în Parlamentul Serbiei, prevede dreptul Voivodinei de a numi organul suprem al puterii executive „guvern“, iar oraşul Novi Sad să fie denumit „capitală“, cu posibilitatea de a găzdui reprezentanţe internaţionale, iar autorităţile locale să poată încheia acorduri internaţionale.

Conştientă că nu are şanse de a împiedica aprobarea proiectului în Parlamentul de la Belgrad, opoziţia sârbă pregăteşte o sesizare către Curtea Constituţională.

Acuze şi în Macedonia

În ciuda paşilor făcuţi după Acordurile de pace de la Ohrid, albanezii din Macedonia se declară în continuare discriminaţi. Dau vina pe autorităţile de la Skopje pentru slaba reprezentare în administraţia publică. La nivelul întregii ţări, albanezii reprezintă aproximativ un sfert din populaţia de 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei şi sunt concentraţi în special în nordul şi vestul ţării.