Au revoir, austeritate!

Victoria lui François Hollande la alegerile din Franţa marchează un moment de cotitură în politica economică a Europei. „Europa ne priveşte, austeritatea nu mai poate fi singura soluţie“, a promis Hollande după aflarea rezultatelor.

Noul preşedinte al Franţei îşi va prelua atribuţiile cel târziu pe 15 mai. Până atunci, François Hollande trebuie să-şi stabilească premierul şi miniştrii.

Premierul va conduce nu doar guvernul, dar şi lupta pentru „cel de-al treilea tur de scrutin" - alegerile legislative din iunie. „Preşedintele Republicii are nevoie de majoritate", a declarat duminică seara Hollande, în Piaţa Bastiliei.Ieri, potrivit presei franceze, noul lider francez şi-a pregătit diversele întâlniri internaţionale de pe agendă.

În special întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel, care trebuie să aibă loc imediat după învestitură, dar şi summitul G8 de la Camp David şi summitul NATO de la Chicago (20-21 mai).

La Chicago, François Hollande ar urma să anunţe retragerea trupelor franceze din Afganistan până la sfârşitul anului, a precizat Manuel Valls, directorul de comunicare al socialistului.

Austeritatea nu mai are mult de trăit

Victoria lui Hollande va afecta politica şi economia Europei. La vot, francezii s-au revoltat, ca şi grecii, contra actualei strategii economice europene. Au dat afară guvernările care au impus austeritatea.

Nu este clar cât de repede va duce acest vot la schimbarea totală a actualei politici, dar ce e sigur e că strategia de revenire economică prin intermediul austerităţii nu mai are mult de trăit, comentează „New York Times".

„The Economist" nota despre Hollande că e „mai degrabă periculos", deoarece crede în necesitatea de a crea „o societate mai corectă". Victoria lui Hollande înseamnă şi sfârşitul erei „Merkozy", axa franco-germană care a pus în aplicare regimul de austeritate din ultimii doi ani.

Votanţii Europei se pare că au fost mai înţelepţi decât liderii politici: tăierile de cheltuieli publice în economii deja aflate în recesiune doar adâncesc criza economică, comentează NYT.

Remediul nu funcţionează, aşa cum a demonstrat cazul Irlandei, care a încercat reţete tot mai dure de austeritate pentru a recâştiga încrederea pieţelor. Şi nu a reuşit.

Noul lider se va contra cu aliatul german pe multe teme: de la strategia de creştere economică şi până la rolul Băncii Centrale Europene şi emiterea de euroobligaţiuni pe care Berlinul o respinge fără drept de apel.

Iar acum Germania nu mai are un sprijin necondiţionat la Palatul Elysée. Asta înseamnă, chiar dacă pare ciudat, că euro şi proiectul european au acum o şansă mai bună de supravieţuire, mai scrie „New York Times".

„Franţa părăseşte Europa de Nord"

Presa europeană şi cea asiatică apreciază şi ele că victoria lui Hollande reprezintă un moment de „cotitură" pentru Europa şi pentru gestionarea crizei economice.

„Financial Times Deutschland" scrie că „solicitarea lui Hollande de a completa pactul fiscal cu măsuri de creştere economică aduce atingere supremaţiei cancelariei germane în Europa". „Tagesspiegel" (de stânga) notează că Franţa „părăseşte simbolic Europa de Nord pentru cea de Sud, în sensul îndepărtării de disciplina bugetară".

Mii de oameni s-au strâns în Piaţa Bastiliei pentru a sărbători victoria socialistului

Presa britanică apreciază şi ea că victoria socialistului „anunţă o schimbare în felul în care Europa va gestiona criza datoriilor" („Independent"). „Hollande triumfă în faţa politicii de austeritate a lui Sarkozy", scrie „The Times", în timp ce, pentru „Guardian", „Hollande preia puterea în Franţa şi inversează vântul de dreapta xenofob în politica europeană".

Părerea e împărtăşită şi de cotidianul spaniol „El Pais", care scrie că alegerea socialistului „deschide o nouă etapă politică în Franţa şi în Europa". „Franţa se schimbă, aşa că şi Europa se schimbă", comentează „La Stampa".

Agenţia japoneză Jiji Press consideră că succesul lui Hollande în Franţa şi al partidelor extremiste în Grecia reprezintă un avertisment serios pentru Europa: „După această judecată severă, UE va trebui să revizuiască politica de austeritate".

Însă vestea victoriei socialistului a fost primită rău de pieţele financiare: euro a atins minimul ultimelor trei luni, iar bursele lumii au deschis în scădere. Acţiunile băncilor franceze au scăzut pe burse.

Favoritul  la funcţia de premier

Prima urgenţă pentru Hollande e alegerea premierului.  Va fi nevoie de o personalitate care să poată reuni un oarecare consens pe scena politică din Hexagon. Şi de un politician care să cunoască Parlamentul şi să poată trata şi cu Germania.

Pornind de la această schiţă creionată de Hollande, presa franceză l-a identificat pe  Jean-Marc Ayrault (deputat şi primar de Nantes), un fidel al noului preşedinte. Ayrault este germanofon şi germanofil, un mare atu pentru relaţia cu Germania.

Alt nume vehiculat pentru funcţia de premier este Martine Aubry (lidera partidului socialist). Pentru Ministerul Economiei, presa franceză evocă numele lui Pierre Moscovici (cu rădăcini româneşti şi fost raportor al Parlamentului European pentru România) - director de campanie al socialistului, dar şi numele lui Michel Sapin. Moscovici este în cărţi şi pentru Ministerul de Externe.

Ministerul de Interne i-ar putea reveni lui Manuel

Valls, director de comunicare al lui Hollande, sau lui François Rebsamen, socialistul care a promis depenalizarea marijuanei, chiar înainte de primul tur. André Vallini, responsabil pe chestiuni de justiţie în cadrul echipei de campanie, ar putea deveni ministru al Justiţiei. 


51,62% din voturi a obţinut François Hollande, în timp ce Nicolas Sarkozy s-a situat la 48,38%.