Atena vrea să pună punct austerităţii

Premierul Antonis Samaras promite populaţiei „revizuirea“ planului de salvare a Greciei impus de UE şi FMI

Noul guvern elen promite populaţiei reduceri de taxe, încetarea concedierilor şi creşterea ajutorului de şomaj. Grecia va solicita creditorilor externi amânarea cu doi ani a programului de austeritate.

Practic, noul guvern elen a schiţat, sâmbătă, un plan de renegociere a acordului de împrumut cu creditorii externi: UE, Banca Centrală Europeană şi FMI. Noul guvern de coaliţie din Grecia vrea limitarea disponibilizărilor şi extinderea cu „cel puţin doi ani" a perioadei pentru aplicarea planului de redresare economică impus ţării în schimbul unui împrumut din partea UE şi FMI, potrivit unui document oficial publicat sâmbătă. În acest document, Guvernul condus de conservatorul Antonis Samaras promite populaţiei „revizuirea" planului de salvare a Greciei impus de UE şi FMI cu o „extindere a perioadei de ajustare bugetară cu cel puţin doi ani", până în 2016.

Scopul este atingerea obiectivelor bugetare „fără reduceri suplimentare de salarii, pensii şi investiţii publice", arată documentul, anunţând o îngheţare a disponibilizărilor funcţionarilor publici şi o creştere a alocaţiilor de şomaj.
„Obiectivul este de a evita concedierea personalului permanent, dar şi economisirea unei sume deloc neglijabile de costuri nesalariale de funcţionare şi mai puţină birocraţie", adaugă textul. Documentul mai promite tăieri de taxe şi măsuri de stimulare a economiei, care să ajute populaţia cu venituri mici în următorii patru ani.  Un comitet al reprezentanţilor celor trei partide care sprijină guvernul de coaliţie  - partidul conservator Noua Democraţie, partidul socialist Pasok şi partidul Stânga Democratică - a căzut de acord asupra acestor angajamente.

Reduceri de TVA

Formată în urma alegerilor de duminica trecută, coaliţia de guvernare a căzut de acord să reducă taxa pe valoarea adăugată pentru restaurante şi pentru produsele agricole şi să ajute pensionarii cu venituri mici, renunţând la anumite tăieri de pensii operate recent. Noul guvern vrea să reducă forţa de muncă din sectorul public printr-un program de pensionări, şi nu prin disponibilizări, ridicând treptat limita minimă a venitului impozabil  şi prelungind cu un an durata ajutorului de şomaj. 

 „Scopul general este de a nu mai avea reduceri salariale şi de pensii şi de a nu mai introduce taxe suplimentare", arată documentul. Cum Grecia este în al cincilea an de recesiune, iar şomajul a atins o cotă istorică, acest plan ar putea linişti sindicatele şi ar putea ajuta guvernul să câştige susţinere publică, dar pune Atena în coliziune cu creditorii internaţionali care cer tăieri substanţiale ale cheltuielilor publice. 

Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Simos Kedikoglou, a spus că „discuţiile cu partenerii europeni asupra acestor decizii politice  vor continua şi că momentul implementării acestora va depinde de cursul economiei greceşti".  
„Trebuie să ajutăm întreprinderile mici şi mijlocii, în acest fel putem combate şomajul", a spus el. 

Angajări „pe uşa din dos"

Grecia a încălcat acordul cu UE şi FMI angajând circa 70.000 de funcţionari în 2010-2011, potrivit unor informaţii publicate de revista „To Vima", relatează AFP. Acest săptămânal de centru-stânga citează un prim raport intern în acest sens al misiunii permanente a UE, BCE şi FMI, precum şi un altul realizat de ministrul de Finanţe interimar, George Zannias.

„În timp ce guvernul condus de socialiştii din Pasok trecea legi privind reducerea numărului funcţionarilor, acesta îi aducea înapoi pe fereastră", potrivit unui membru anonim al Troicii. El a adăugat că alte 12.000 de persoane au fost angajate în colectivităţile locale.

Samaras şi ministrul său de Finanţe, spitalizaţi

Oficialii greci urmau a se întâlni astăzi cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali ai Greciei (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi  FMI).

Vizita a fost însă amânată cu o săptămână din cauza spitalizării premierului grec, Antonis Samaras, şi a  noului ministru de Finanţe, Vassilis Rapanos, primul din cauza unei intervenţii chirurgicale la ochi, iar al doilea pentru teste menite să stabilească cauzele leşinului de vineri. Această situaţie va amâna şi acordarea următoarei tranşe de împrumut pentru Atena, care era planificată pentru iunie.

"Discuţiile cu partenerii europeni asupra acestor decizii politice  vor continua."
Simos Kedikoglou purtătorul de cuvânt al guvernului grec

Grecia,  privită cu tot mai puţină încredere

Cetăţenii a patru ţări principale din UE (Franţa, Germania, Spania şi Italia) se îndoiesc de capacitatea Greciei de a se menţine în zona euro, dar rămân foarte ataşaţi de moneda unică, potrivit unui sondaj european realizat de Ifop-Fiducial şi publicat duminică, relatează AFP.

Pentru majoritatea acestor cetăţeni, „banii împrumutaţi Greciei sunt bani pierduţi" deoarece Atena nu va putea niciodată să îi ramburseze. Această opinie este împărtăşită de 85% din francezi, 84% din germani, 72% din spanioli şi 65% din italieni.

Ei sunt, de asemenea, pesimişti şi în legătură cu problemele din zona euro în ipoteza în care datoria greacă nu va fi salvată: 84% din francezi, 76% din germani, 90% din spanioli şi 88% din italieni cred că „dificultăţile vor creşte în mod periculos".

În ceea ce priveşte propriile ţări, majoritatea persoanelor chestionate se opun revenirii la vechea monedă naţională: 74% din francezi sunt împotriva unei abandonări a euro în favoarea francului, 75% din spanioli se opun revenirii la pesetă, iar 72% din italieni sunt împotriva întoarcerii la liră.

Opoziţia este mai slabă în Germania, unde 61% din persoanele chestionate au declarat că se opun repunerii în circulaţie a mărcii. Acest sondaj a fost realizat online de institutul de sondaje Ifop-Fiducial în perioada 18-21 iunie.
Acesta a fost publicat simultan de „Le Journal du Dimanche" (Franţa), ABC (Spania), „Bild am Sonntag" (Germania) şi „Corriere della Sera" (Italia).