Turcia şi Armenia îngroapă trecutul
0
Ankara şi Erevanul vor stabili relaţii bilaterale şi vor deschide frontiera dintre cele două ţări. Reconcilierea dintre cele două ţări vecine vine după decenii de neîncredere şi reproşuri reciproce.
Într-un comunicat comun, ministerele Afacerilor Externe din cele două ţări au anunţat că Armenia şi Turcia au convenit să înceapă „consultări politice interne“ asupra a două protocoale, unul privind stabilirea de relaţii diplomatice, iar celălalt vizând dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
Negocierile se vor încheia după şase săptămâni, iar cele două protocoale vor fi semnate şi supuse aprobării Parlamentelor pentru ratificare. Frontiera dintre cele două ţări urmează să fie deschisă „în decurs de două luni“ de la intrarea în vigoare a protocoalelor, a precizat Ministerul armean al Afacerilor Externe, citat de AFP.
Protocoalele prevăd, de asemenea, crearea unei Comisii comune însărcinate cu analizarea „dimensiunii istorice“ a dezacordurilor dintre Armenia şi Turcia.
Neînţelegeri istorice
Ankara nu are relaţii diplomatice cu Erevanul de la independenţa Armeniei, în 1991, din cauza divergenţelor asupra problemei masacrelor comise împotriva armenilor în timpul Imperiului Otoman, între 1915 şi 1917.
Masacrele şi deportările armenilor din acea perioadă s-au soldat cu peste un milion şi jumătate de morţi, potrivit armenilor, între 300.000 şi 500.000, potrivit turcilor, care resping noţiunea de genocid, recunoscută însă de Franţa, Canada şi Parlamentul European.
În plus, Turcia şi-a închis frontiera cu Armenia în 1993, ca măsură de susţinere a Azerbaidjanului. Baku se află în conflict cu Erevanul pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, o enclavă locuită de armeni pe teritoriul Azerbaidjanului.
Preşedintele turc, Abdullah Gul (stânga), împreună cu omologul său armean, Serge Sarkissian Foto: EPA
Prezenţa preşedintelui turc, Abdullah Gul, în Armenia, în septembrie 2008, la un meci de fotbal între echipele naţionale, a marcat o schimbare în abordările celor două ţări.
În urma acestei vizite, contactele s-au multiplicat, în mod special la nivel de ministere, negocierile între Turcia şi Armenia, cu medierea Elveţiei, conducând, în aprilie anul acesta, la un acord asupra unei „foi de parcurs“, în vederea normalizării relaţiilor. Aceste eforturi diplomatice sunt susţinute şi de Washington.
Preşedintele american, Barack Obama, a făcut apel, în timpul vizitei sale în Turcia, la cele două părţi să ajungă „rapid“ la un acord.
Invitat de omologul său turc pentru a asista la un meci de fotbal Armenia - Turcia în octombrie, preşedintele armean, Serge Sarkissian, a anunţat că nu va merge totuşi în Turcia, atât timp cât frontierele dintre cele două ţări nu vor fi deschise.
Factorul azer
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, declara, în mai, că Turcia nu va deschide frontierele cu Armenia atât timp cât Erevanul nu va retrage trupele din regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah.
Azerbaidjanul, o ţară bogată în zăcăminte de hidrocarburi, a ameninţat că ar putea sista livrările de gaze către Turcia, dacă Ankara nu va aborda problema Nagorno-Karabah în timpul negocierilor cu Armenia.
Proiectul stabilirii de relaţii bilaterale ar putea, de asemenea, să întâmpine opoziţie pe plan intern, unde problema masacrelor din timpul Imperiului Otoman rămâne, în continuare, sensibilă.
Astfel, Federaţia Revoluţionară Armeană (Daşnakţutiun), unul dintre partidele politice influente din Armenia, s-a retras din coaliţia guvernamentală în aprilie, în semn de protest faţă de negocierile cu Ankara.
Pragmatismul turco-armean
Analiştii spun că gestul autorităţilor de la Ankara nu este întâmplător, Turcia dorind să fie un jucător important în zona Caucazului de Sud. „Turcia este o ţară cu 70 de milioane de locuitori, nu are nevoie de Armenia, dar este ultimul stat cu care mai are divergenţe“, susţine Sedat Laciner, expert în relaţii internaţionale la institutul USAK. Laciner menţionează însă că Armenia are, în schimb, nevoie de Turcia.
„Este singura cale de acces spre restul lumii, după conflictul ruso-georgian“, afirmă expertul de la USAK, subliniind că „Turcia poate fi un pod între Armenia şi Occident“. Analiştii au menţionat, de asemenea, că, pe fondul instabilităţii din Georgia, Erevanul ar putea reprezenta o rută alternativă pentru transportul de hidrocarburi din Marea Caspică.
Se încarcă comentariile...
