„Arhipelagul Guantanamo“, pe teritoriul Uniunii Europene

Parlamentul European îndeamnă statele membre UE să accepte deţinuţi din controversatul centru de detenţie american. Eurodeputaţii se oferă să-l ajute pe preşedintele Obama, dar vor să se asigure că prin Europa nu vor circula liberi potenţiali terorişti. Ei au cerut ca aceştia să fie monitorizaţi.

Odată cu decizia preşedintelui Obama de închidere a centrului de detenţie de la Guantanamo Bay, europenii se întreabă dacă ar trebui sau nu să primească în UE prizonierii care nu se pot întoarce în ţara lor.

La dezbaterea din plenul PE, părerile deputaţilor europeni au fost împărţite, dar în principal ei au pledat pentru o poziţie europeană coordonată cu privire la închiderea centrului Guantanamo şi nu acţiuni singulare ale statelor membre.

Păreri pro şi contra în timpul dezbaterilor

Deputata spaniolă Barbara Duhrkop, al cărei soţ a fost omorât de teroriştii ETA, s-a alăturat celor care au susţinut că Europa trebuie să coopereze, să arate solidaritate şi să ajute SUA preluând o parte din foştii prizonieri, în timp ce germanul Alexander Alvaro susţine că UE trebuie să se decidă ce vrea.

„Ani de zile am susţinut că suntem conştiinţa morală a administraţiei Bush şi am cerut închiderea Guantanamo. Acum SUA au un preşedinte care doreşte să facă acest lucru şi care are nevoie de ajutorul nostru. Nu putem să îl lăsăm baltă şi cred că trebuie să ne asumăm o responsabilitate umană”, spune Alvaro.

Colegul său din cadul Partidului Popular European, Manfred Weber, susţine însă că „SUA sunt singurele responsabile pentru prizonieri, iar Europa nu trebuie să primească oameni care pot fi periculoşi. „Foştii prizonieri de la Guantanamo nu sunt problema Europei. Primirea lor în Uniunea Europeană este o idee bolnavă”, spune Weber.

Mai mulţi deputaţi români s-au alăturat colegilor europeni în a susţine necesitatea închiderii Guantanamo, dar şi a continuării apărării valorilor democratice occidentale, chiar dacă războiul antiterorist va continua.

Cerinţele europarlamentarilor

Călin Cătălin Chiriţă a atras atenţia că terorismul trebuie combătut cu energie, dar şi faptul că drepturile omului trebuie respectate întotdeauna, pentru că, spune Chiriţă, chiar şi oamenii suspectaţi de comiterea unor infracţiuni grave au dreptul să fie judecaţi în mod corect, de un tribunal imparţial, pe baze legale clare şi să fie pedepsiţi proporţional cu crimele lor.

Marian-Jean Marinescu a apreciat drept „o pată pe obrazul lumii civilizate“ în ultimul deceniu existenţa centrului. În opinia sa, înainte de a decide primirea în Europa a prizonierilor, este necesară punerea la dispoziţia UE a tuturor informaţiilor legate de posibile activităţi teroriste în care aceştia au fost implicaţi sau de posibila lor apartenenţă la o grupare teroristă, precum şi o evaluare obiectivă a eventualelor repercusiuni pe care le-ar putea avea prizo-nierul la întoarcerea în statul de rezidenţă.

Europenii, atenţi cu drepturile omului

În rezoluţia adoptată la Strasbourg, Parlamentul European consideră că trebuie luate în considerare toate dovezile pentru judecarea oricărui deţinut în cadrul unei audieri publice echitabile, de către un tribunal competent, independent şi imparţial.

Documentul susţine că, dacă persoana este condamnată, ea trebuie să fie încarcerată în Statele Unite, iar dacă acuzele sunt nefondate şi deţinutul optează de bună voie pentru repatriere, să fie trimis în ţara de origine cât mai rapid şi prompt cu putinţă. Dacă însă un deţinut care nu va fi pus sub acuzaţie dar nu poate fi repatriat din cauza unui risc real de a fi torturat sau persecutat în ţara de origine, să i se dea posibilitatea de a fi acceptat în Statele Unite.

Deţinuţii provin din 12 ţări

În urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au înfiinţat, în ianuarie 2002, un centru de detenţie de maximă securitate la Guantanamo Bay (Cuba), în care au fost reţinute persoane suspectate de acte de terorism.

Prizonierilor de la Guantanamo Bay li s-au refuzat drepturi fundamentale ale omului, în special dreptul la un proces echitabil, şi au fost supuşi unor tehnici de interogare severe, cum ar fi waterboarding (simularea înecului), care sunt considerate torturi sau tratamente crude, inumane sau degradante.

În momentul de faţă se află 242 de deţinuţi la Guantanamo, 62 dintre aceştia urmând a fi eliberaţi. Ei provin din China, Afganistan, Azerbaidjan, Egipt, Etiopia, Libia, Palestina, Rusia, Siria, Tadjikistan, Tunisia şi Uzbekistan. Comisia Europeană ia în calcul chiar acordarea unui ajutor financiar statelor care vor accepta deţinuţi de la Guantanamo.

Dificultăţi

Câteva ţări europene, printre care şi Ungaria, au anunţat că au în vedere găzduirea de deţinuţi de la Guantanamo, dar o asemenea decizie ridică numeroase probleme de ordin juridic şi politic. România aşteaptă mai întâi o cerere din partea SUA şi apoi va lua o decizie.

SUA sunt singurele responsabile pentru prizonieri, iar Europa nu trebuie să admită oameni care pot fi periculoşi

Manfred Weber europarlamentar PPE

Închisorile secrete ale CIA, din nou în atenţie

Cât priveşte centrele de detenţie secrete ale CIA, subiect dezbătut de asemenea cu această ocazie, deputaţii Ioan Mircea Paşcu şi Călin Cătălin Chiriţă consideră ,,total nefondate“ speculaţiile care menţionează numele României în legătură cu închisorile secrete ale CIA, subliniind că nimeni nu a putut dovedi existenţa lor în România.

,,România este un aliat loial al SUA în cadrul NATO şi în lupta împotriva terorismului, în primul rând în Afganistan“, spune Chiriţă, în timp ce Paşcu a acuzat lipsa de dovezi în sprijinul acuzaţiilor la adresa României şi Poloniei.

,,Folosirea unei posibile lipse de memorie a cetăţenilor privind aceste dovezi nu poate produce o dovadă în acest caz. Este cel mult o simplă manipulare cinică cu scopuri obscure“, spune Paşcu.