Antonis Samaras, în luptă cu timpul
0
Liderul conservatorilor eleni, Antonis Samaras, părea să fie, aseară, la un pas de a-şi atinge obiectivul: formarea unui guvern de consens naţional, care să menţină Grecia în zona euro. Termenul expiră astăzi.
Liderii politici din Grecia spun la unison că ţara are nevoie imediat de un guvern, mai ales după ce s-a aflat în blocaj politic timp de o lună şi jumătate, din cauza rezultatului alegerilor de la 6 mai, ce nu a permis formarea unui Executiv şi a alimentat speculaţiile privind ieşirea Republicii Elene din zona euro.
Luni, şeful conservatorilor, Antonis Samaras, mandatat de preşedintele Carolos Papoulias să formeze un guvern în termen de trei zile, declara că va atinge acest obiectiv mult mai devreme, dar ieri-seară, până la închiderea ediţiei, negocierile nu se încheiaseră.
După ce şeful Syriza (Coaliţia stângii radicale), Alexis Tsipras, a refuzat luni să participe la guvernare, promiţând o opoziţie „activă şi constructivă", liderii stângii moderate au purtat discuţii în vederea participării la o coaliţie de guvernare condusă de dreapta. Şeful PASOK (socialişti), Evanghelos Venizelos, s-a întâlnit, ieri, cu Fotis Kouvelis, liderul Stângii Democrate. Kouvelis a declarat că „se va ajunge la un acord până la sfârşitul săptămânii", notează Reuters, în timp ce Venizelos s-a arătat mult mai optimist.
Stânga Democrată, care nu este împotriva acordului de împrumut, dar vrea relaxarea măsurilor de austeritate, a anunţat că va decide dacă va intra la guvernare după ce va afla dacă Samaras acceptă propunerile formaţiunii.
Totuşi, pentru formarea unui guvern ar fi de ajuns un acord între Noua Democraţie, care deţine 129 de locuri în Parlament, dintre cele 300 existente, şi PASOK, care are 33 de locuri. Samaras îşi doreşte însă ca în guvern să intre cât mai multe partide, pentru ca susţinerea să fie cât mai largă. Cele 17 locuri deţinute în forul legislativ de Stânga Democrată i-ar fi de folos.
Antonis Samaras, în vârstă de 62 de ani, nu este la prima încercare de a forma un guvern. După alegerile legislative de la 6 mai, care au dus la clasarea partidului său, Noua Democraţie (ND), pe primul loc, dar fără majoritate parlamentară, preşedintele Papoulias l-a însărcinat pe Samaras să alcătuiască Executivul. Şeful conservatorilor s-a declarat şi atunci pregătit să ducă această misiune la bun sfârşit, însă încercările sale s-au soldat cu un eşec.
Un lider intransigent
La alegerile de la 17 iunie, Noua Democraţie a câştigat 10 procente faţă de scrutinul precedent şi s-a clasat din nou pe primul loc, dar nici de această dată nu a reuşit să întrunească majoritatea parlamentară. Totuşi, poziţia lui Samaras s-a consolidat.
Victoria a fost o revanşă pentru cel care, la sfârşitul anilor '80, s-a remarcat drept un aprig ministru de Externe, comentează publicaţia franceză „Le Figaro".
Exclus în 1992 din Noua Democraţie din cauza naţionalismului exacerbat în problema Macedoniei, el a pus bazele partidului naţionalist Politiki Anixi (Primăvara politică), dar nu a reuşit să îl impună pe scena politică.
În 2004, a revenit în rândul ND, care şi-a unit forţele pentru a-i îndepărta pe socialişti de la putere. A fost ales eurodeputat, după care a fost numit ministru al Culturii, în ianuarie 2009, în Guvernul lui Costas Caramanlis.
După înlăturarea acestuia de la putere de către socialişti, în octombrie 2009, Samaras s-a luptat să preia conducerea ND, luându-i locul Dorei Bakoyannis,
fiica lui Constantin Mitsotakis, premierul conservator a cărui prăbuşire a grăbit-o în 1993.
În iunie 2011, în pofida presiunilor creditorilor Greciei, Samaras a refuzat o primă mână întinsă de fostul premier Giorgios Papandreou, cerând fără încetare alegeri, deşi ţara se îndrepta spre faliment, relevă AFP.El lupta atunci împotriva curei de austeritate, cerută de UE şi FMI în schimbul primei perfuzii financiare prin care ţara a evitat falimentul în mai 2010. Când spectrul deficitului de plăţi a reapărut în toamna lui 2011, dublat de o criză politică ce a dus la înlăturarea lui Giorgios Papandreou, Antonis Samaras a acceptat participarea partidului său la noul Executiv condus de Lucas Papademos.
Alături de socialiştii de la PASOK, conservatorii lui Samaras au susţinut politicile de austeritate impuse ţării de UE şi FMI, poziţia lor fiind dur sancţionată la 6 mai de greci, revoltaţi de situaţia dezastruoasă prin care trece ţara.
Cu doar câteva zile înainte de scrutinul anticipat de la 17 iunie, considerat decisiv pentru menţinerea Greciei în zona euro, Samaras şi-a nuanţat poziţia, afirmând că vrea să renegocieze condiţiile impuse ţării sale de creditorii internaţionali în schimbul ajutorului financiar extern.
Totuşi, în ochii partenerilor europeni ai Greciei, Samaras rămâne soluţia pentru Republica Elenă, având în vedere că şansele ca ţara să nu se abată de la politicile de austeritate sunt mai mari dacă acesta este în fruntea Guvernului.
Extremismul, şi acum un pericol
În timp ce politicienii caută o soluţie pentru guvernare, un articol publicat de „Financial Times" sub semnătura unui profesor grec atrage atenţia că violenţele zilnice din Grecia şi intrarea în Parlament a numeroşi extremişti demonstrează pericolul care planează asupra democraţiei elene.
Aristides Hatzis, profesor asociat de drept şi economie la Universitatea din Atena, notează că, în pofida victoriei strânse obţinute de un partid de centru la 17 iunie, aproape în fiecare zi, la Atena sau în alte zone ale ţării, izbucnesc violenţe. Pentru prima dată în istoria Greciei, Parlamentul va fi plin de extremişti. În afară de neonazişti şi partidul comunist stalinist, mai este şi Syriza, formaţiune al cărei lider este un admirator al lui Mao Zedong, Fidel Castro şi Hugo Chavez, semnalează profesorul de drept.
"Ţara asta trebuie să aibă un guvern. Se va ajunge la un acord până la sfârşitul săptămânii."
Fotis Kouvelis liderul Stângii Democrate
Se încarcă comentariile...
