Adevarul.ro

Deciziile administraţiei SUA privind scutul antirachetă în Europa nu lasă loc pentru participarea Rusiei şi aliaţilor săi în crearea unui sistem de securitate european, ceea ce slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusească, apreciază un analist rus, citat de RIA Novosti în versiunea în limba engleză.

Într-un articol "intitulat: Proiectul scutului american în România: o nouă adminsitraţie, aceeaşi politică veche", Vladimir Ievseiev, cercetător la Institutul pentru Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei de Ştiinţe ruse, spune că în februarie Bucureştiul a fost "sursă de veşti proaste pentru Moscova". Preşedintele Traian Băsescu a fost de acord să accepte instalarea pe teritoriul ţării a unor interceptori de la sol pentru rachete cu rază medie de acţiune, ca parte a proiectului Statelor Unite de apărare antirachetă. Este vorba despre versiunea cu desfăşurare la sol a Sistemului Antirachetă Balistic Aegis (Aegis BMD), echipat cu rachete de tip SM-3, ce urmează să fie instalat până în 2015.

Analistul este de părere că nu se poate spune că sistemul reprezintă, însă, o ameninţare la adresa intereselor de securitate ale Rusiei, din moment ce aceasta nu deţine rachete de croazieră balistice cu lansare de la sol, cu rază medie de acţiune (între 1.000 şi 5.500 de kilometri) sau rază scurtă (între 500 şi 1.000 de kilometri), precizând că acest tip de rachete a fost eliminat încă din iunie 1991, printr-un acord între fosta Uniune Sovietică şi Statele Unite. În pofida acestui fapt, Moscova şi-a exprimat, totuşi, "îngrijorarea" faţă de hotărârile americane în baza a patru argumente.

Vladimir Ievseiev spune că primul argument vizează faptul că Washingtonul pare că ar fi abandonat relansarea relaţiilor SUA-Rusia, punând Moscova în faţa unui "fapt împlinit". Acţiunile SUA contrazic declaraţia comună făcută de preşedinţii Dimitri Medvedev şi Barack Obama, în 1 aprilie şi 6 iulie 2009, în privinţa necesităţii uei cooperări internaţionale echitabile pentru un sistem de apărare anti-rachetă.

În al doilea rând, Moscova este "îngrijorată" deoarece Washingtonul nu a furnizat nicio informaţie privind numărul şi locurile unde vor fi instalaţi aceşti interceptori, şi nici altitudinile de interceptare sau metodele de ţintire.

Al treilea argument vizează planurile SUA de a instala baterii mobile cu rachete de tip SM-3 în Polonia, până în 2018, despre care analistul spune că este o "hotărâre discutabilă".

În al patrulea rând, Ievseiev consideră că instalarea unor elemente ale sistemului american antirachetă în România nu reprezintă vreo "ameninţare" pentru Rusia sau vreo "schimbare a echilibrului strategic" între Moscova şi Washington, ci trimite la "planurile SUA de a instala rachete antibalistice mult mai puternice în Europa, până în 2018-2020".

Analistul rus concluzionează că, "din păcate", deciziile administraţiei Obama nu lasă loc Rusiei, dar nici celor mai apropiaţi aliaţi, în crearea unui sistem de securitate în Europa, apreciind că acest lucru "slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusă". "Ar fi mult mai înţelept să se construiască un sistem euroatlantic comun, în direcţia unui proiect antirachetă în care să participe şi Rusia, decât ca Moscova să fie împinsă la periferia europeană", conchide Vladimir Ievseiev.