Alianţa Nord-Atlantică are probleme cu banii

Alianţa Nord-Atlantică are probleme cu banii

Potrivit unui diplomat aliat, bugetul NATO va avea un deficit de aproximativ 545 de milioane de euro în anul 2010. Situaţia nu va fi mai bună nici în viitor. Prinsă între angajamentele sale din ce în ce mai complicate şi efectele crizei economice, Alianţa Nord-Atlantică nu va fi în măsură să-şi asigure bugetul anul viitor.

Mai citeşte şi:

• NATO trebuie să strângă cureaua
• Gates: Noul proiect de scut antirachetă a fost bine primit de NATO
• Ce l-a adus pe Joe Biden la Bucureşti? Criza flancului estic al NATO

Reuniţi la Bratislava, miniştrii Apărării au discutat, joi seară, în timpul unui dineu, despre deficitul de „mai multe sute de milioane de euro“, care ameninţă bugetul din 2010 al Alianţei şi riscă să se perpetueze în anii următori.

Bugetul anual al NATO este de aproximativ două miliarde de euro, împărţiţi în 640 de milioane pentru infrastructură, 300 de milioane pentru administraţie şi un miliard pentru operaţiuni. Potrivit unui diplomat aliat, bugetul va avea un deficit de peste 500 de milioane de euro din cauza operaţiunilor în curs, precum cele din Afganistan, şi a programelor prevăzute de NATO.

Alianţa strânge cureaua

„Prioritatea trebuie să rămână operaţiunile, deci va fi nevoie de sacrificii, de renunţare la unele programe sau cel puţin de amânare a lor“, susţine un alt diplomat.

Purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, James Appathurai, a declarat că „secretarul general, Anders Fogh Rasmussen, va cere aliaţilor să-şi aleagă priorităţile, să pună resurse în comun şi să-şi raţionalizeze cheltuielile“.

În ceea ce priveşte structurile de Comandament, NATO a început să şi le reducă, micşorând la 13.000 efectivele militare ale acestuia, conform unui plan ce va fi pus în aplicare începând din martie 2010.

Efectivul teoretic al structurii superioare a Alianţei era de 17.000 de ofiţeri, dar numai 15.000 din aceste locuri erau ocupate.

Tot acest efort de economisire a fost însă dat peste cap de intrarea Albaniei şi Croaţiei în NATO în primăvara anului 2008 şi de reîntoarcerea Franţei în structura militară integrată a organizaţiei de securitate. În plus, Alianţa transatlantică mai are 2.000 de angajaţi civili.

Se schimbă strategia în Afganistan

Miniştrii Apărării din NATO au discutat ieri şi despre noua strategie pentru Afganistan. Ei au dezbătut raportul prezentat în august de generalul american Stanley McChrystal, care a preluat comanda forţelor internaţionale în momentul în care pierderile din rândul lor atinseseră un nivel-record.

Oficialul american a făcut două recomandări importante: protecţia civililor trebuie să primeze în faţa operaţiunilor anti-talibani, şi tot prioritară trebuie să fie şi formarea unei armate şi a unei poliţii afgane competente. Însă acest program necesită noi eforturi.

Ţările din NATO se confruntă atât cu scepticismul populaţiei lor, cât şi cu dificultăţile bugetare legate de criza economică. McChrystal ar dori trimiterea a 10.000 până la 40.000 de militari americani suplimentari, efort pe care Washingtonul - dacă îl va aproba - îl va cere şi aliaţilor. Decizia lui Barack Obama va fi anunţată săptămânile următoare. Până acum, doar Marea Britanie a confirmat că va trimite încă 500 de soldaţi.

Franţa a spus că nu va mai trimite „niciun militar în plus“, iar Germania ar putea să-şi mărească contingentul, dar trebuie să aştepte întâi formarea noului său guvern. În ceea ce priveşte Canada, generalul Rick Hillier, fost şef de Stat Major, a declarat că aventura afgană a dezvăluit „dezmembrarea“ NATO. Actualul comandant al unităţii din Afganistan a calificat situaţia militară drept „gravă şi disperată“.

Avertismentul secretarului general

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat că Europa ar plăti scump pentru o abandonare a Afganistanului, pledând pentru un ultim efort militar şi financiar al occidentalilor, pentru a nu le lăsa libertate de acţiune talibanilor şi Al-Qaida.

„Celor, tot mai numeroşi, care întreabă dacă angajamentului nostru acolo nu costă prea scump, le răspund clar că mult mai mare ar fi costul lipsei de acţiune“, a spus Anders Fogh Rasmussen.

Dacă NATO ar pleca din Afganistan, „această ţară ar redeveni un teren de antrenament pentru Al-Qaida, iar presiunea asupra Pakistanului, care deţine arma nucleară, ar fi uriaşă. Instabilitatea s-ar răspândi în întreaga Asie Centrală şi, nu după multă vreme, Europa ar suporta consecinţele“, a subliniat el la Bratislava.

„Principala misiune a NATO este şi va rămâne apărarea teritoriului nostru şi a populaţiei noastre, dar trebuie, de asemenea, să înţelegem că această apărare a teritoriului începe în multe cazuri departe de frontierele noastre, cum este cazul în Afganistan“, a subliniat Rasmussen.

Ministrul Stănişoară a lipsit de la reuniunea NATO

Ministrul român al Apărării, Mihai Stănişoară, a lipsit de la Bratislava. România a fost reprezentată la reuniunea miniştrilor NATO doar prin secretarul de stat Viorel Oancea, şeful Departamentului pentru Politica de Apărare.

Purtătorul de cuvânt al MApN, maiorul Costi Spînu, ne-a declarat că această situaţie este legală, ministrul Apărării având dreptul să trimită un secretar de stat pentru a-i ţine locul la anumite activităţi. Mihai Stănişoară a preferat să participe ieri, la Bucureşti, la o adunare a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere dedicată Zilei Armatei României. Mihai Diac

Apropiere de Rusia

Secretarul general al NATO a confirmat apropierea occidentalilor de Rusia pe chestiuni de interes comun pentru securitatea lor, ca terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă.

El a anunţat că va face o vizită la Moscova în săptămânile viitoare pentru a discuta despre relaţia cu Rusia „în sens larg“.