Alexis Tsipras, omul care face cărţile în Grecia

Şeful stângii radicale se opune unei coaliţii de uniune naţională. Mizează pe faptul că populaţia s-a săturat până peste cap de austeritate şi nu pare să creadă că Europa va lăsa Grecia la greu.

Grecia pare să nu ajungă la liman. De o săptămână încoace, toate negocierile privind formarea unui nou guvern au eşuat. Preşedintele Carolos Papoulias i-a convocat din nou, aseară, după închiderea ediţiei, pe liderii partidelor politice pentru a purta noi discuţii pe tema formării unui guvern de uniune naţională.

Însă analiştii estimau că şansele de a se ajunge la un acord sunt mici. Cum Noua Democraţie şi PASOK, partidele istorice din Grecia care formează în prezent coaliţia de guvernare, nu au împreună majoritatea în Parlament, iar celelalte se opun politicilor de austeritate, posibilitatea unei înţelegeri era considerată, mai degrabă, un miraj.

Alexis Tsipras, liderul Syriza (Coaliţia stângii radicale), formaţiunea clasată pe locul doi la alegerile legislative de la 6 mai, nu vrea să renunţe la poziţia sa îndreptată împotriva măsurilor cerute de Uniunea Monetară şi de Fondul Monetar Internaţional.

Din punctul său de vedere, ultima rundă de negocieri nici nu-şi mai avea rostul.Nici măcar Fotis Kouvelis, liderul stângii moderate (Dimar), nu consideră posibilă formarea unui guvern de uniune naţională.

În lipsa unui acord, în Grecia vor fi organizate, luna viitoare ,noi alegeri legislative. Chiar dacă, potrivit sondajelor, nicio formaţiune nu ar obţine majoritatea, pe primul loc s-ar situa Coaliţia stângii radicale a lui Tsipras.

 Ar obţine cu 10-12 procente mai mult ca la alegerile de la 6 mai, când a întrunit 16,8% din sufragii.De altfel, şeful Syriza este noua vedetă a politicii din Grecia, notează „Der Spiegel".

Noua vedetă de la Atena

 În vârstă de numai 37 de ani, politicianul care vine la Parlament cu motocicleta sa BMV îşi joacă foarte bine cartea. Şi-a condus formaţiunea la un succes neaşteptat la alegerile de la 6 mai, iar acum face tot posibilul ca toţi ceilalţi actori de pe scena politică să înţeleagă că peste Syriza nu se poate trece.

Alexis Tsipras, un aliat al politicianului german de stânga Oskar Lafontaine, îşi calculează mişcările cu o precizie nemţească. Ar fi chiar un prieten al Germaniei, dacă Berlinul nu ar promova politica de austeritate la care Grecia trebuie să se alinieze pentru a primi în continuare finanţarea externă fără de care ar intra în colaps.

Liderul Syriza ştie ce simt grecii. Mizează pe sentimentele lor de revoltă faţă de sărăcia în care se zbat şi insistă să denunţe acordurile cu UE şi FMI.

Atitudinea sa contribuie însă în mod hotărâtor la incertitudinea politică din Grecia, care agită din ce în ce mai mult spiritele pe plan internaţional, mai ales că Republica Elenă riscă să iasă din uniunea monetară. În urmă cu doi ani, perspectiva ieşirii unui stat din zona euro era de neconceput, notează „The Guardian".

Însă în contextul în care electoratul din Grecia s-a întors împotriva austerităţii, această posibilitate este tot mai des evocată.

Se poate crea un precedent

În termeni economici, Grecia nu înseamnă foarte mult: contribuţia sa la produsul intern Brut din zona euro este de doar 2,2%. Dar ieşirea ei din uniunea monetară ar declanşa haosul în ţară şi ar putea avea efecte devastatoare şi asupra altor state din zona euro.

Banca americană Citigroup admite că există un risc de 75% ca Republica Elenă să părăsească uniunea monetară în următoarele 18 luni.

S-ar crea un precedent, iar zona euro ar putea avea serios de suferit, mai ales că nu este exclus ca membri vulnerabili precum Spania şi Italia să calce pe urmele Greciei.

Ieşirea Greciei din zona euro ar duce rapid la scăderea cu 20% a produsului său intern brut şi la creşterea inflaţiei la 40%-50%, afirmă analişti ai băncii franceze BNP Paribas. Totuşi, efectul va depinde de devalorizarea ce va urma revenirii Greciei la drahmă.

O şansă pentru economie

Pe de altă parte, „Der Spiegel" scrie că Republica Elenă nu a fost niciodată gata să facă parte din uniunea monetară, iar retragerea ar fi în interesul său.
 
Publicaţia germană admite că o astfel de mişcare ar avea consecinţe pentru restul Europei. Solidaritatea europeană nu este legată de euro, iar din această cauză celelalte state din UE vor trebui să ajute Grecia cu sume considerabile de bani.

Însă numai ieşirea din uniunea monetară ar permite Greciei, pe termen lung, să se pună pe picioare. Grecii ar avea din nou propria monedă naţională, pe care ar putea-o devaloriza, făcând importurile mai scumpe şi exporturile mai ieftine. Pe cale de consecinţă, explică economistul american Kenneth Rogoff, economia Greciei ar putea redeveni competitivă.

În acelaşi timp, ieşirea Republicii Elene din zona euro ar transmite un mesaj puternic: Europa nu poate fi şantajată. Politicianul populist Alexis Tsipras crede că, în cele din urmă, europenii vor ceda şi vor da Greciei banii de care are nevoie, pentru că se tem de falimentul acestei ţări la fel de tare cum se temeau oamenii de ciumă în Evul Mediu.

"Caută un complice pentru a-şi continua măsurile catastrofale. Nu îi vom ajuta."

Panos Skourletis purtătorul de cuvânt al Syriza

Rezervele, la un pas de epuizare

Grecia ar putea intra în încetare de plăţi în aproximativ două săptămâni. Avertismentul a fost lansat de premierul elen în exerciţiu, Lucas Papademos, într-o scrisoare trimisă, duminică, preşedintelui ţării, Carolos Papoulias.

Potrivit lui Papademos, rezervele financiare ale Greciei, deja foarte reduse, se vor epuiza complet dacă incertitudinea politică continuă.

Descrisă de presa greacă drept un apel S.O.S., scrisoarea premierului avertizează că Republica Elenă se confruntă cu pericolul de a nu putea acoperi plăţi în contul datoriei externe.

Fondurile s-ar putea epuiza mai repede decât se credea iniţial, întrucât creditorii internaţionali au reţinut un miliard de euro din tranşa vitală de 5,2 miliarde de euro a ajutorului extern pentru Atena. Cele circa patru miliarde de euro au fost transferate ţării săptămâna trecută.

În plus, paralizia politică din ultimele câteva săptămâni a redus drastic capacitatea mecanismului de colectare a taxelor, iar veniturile au coborât accelerat. Veniturile au scăzut de la 40 de milioane de euro pe zi la mai puţin de 25 de milioane de euro.

Pe fondul speculaţiilor ieşirii Greciei din uniunea monetară, miniştrii de Finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri la Bruxelles.

Obiectivul reuniunii a fost de a reaminti Greciei că nu va mai primi niciun ban în cadrul programului de ajutor dacă nu va pune în aplicare reformele cerute de creditorii internaţionali - Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Germania a insistat, la rândul său, asupra faptului că Republica Elenă trebuie să îşi respecte angajamentele asumate în programul de reforme şi să facă acest lucru în termenul prevăzut.