Alegeri în Olanda - Principalii candidaţi

Olandezii sunt chemaţi miercuri, 9 iunie, la urne, pentru alegeri legislative anticipate, sondajele anunţând orientarea populaţiei către liberalii conduşi de Mark Rutte.

Partidul popular pentru libertate şi democraţie ar putea câştiga 36 de mandate din totalul de 150 din Parlament, potrivit unui sondaj dat publicităţii săptămâna trecută, potrivit sondajelor. Creştin-democraţii ar putea obţine 23 de mandate, faţă de 41 în urmă cu trei ani, iar Partidul Laburist al lui Job Cohen 30, faţă de 33 deţinute în prezent.

Liderul Partidului popular pentru libertate şi democraţie este în favoarea politicilor economice liberale şi vrea reduceri de impozite. El pledează pentru reducerea cheltuielilor cu 20 de miliarde de euro până în 2015, pentru a face faţă celui mai mare deficit bugetar din ultimii 15 ani. În plus, el vrea să impună restricţii în ceea ce priveşte imigraţia.

După criza elenă, campania s-a concentrat pe viitorul economiei, a explicat Kees Aarts, profesor de ştiinţe politice.

Partiul liberal are o poziţie puternică în ceea ce priveşte reducerile bugetare şi imigraţia, ceea ce atrage alegători ai creştin-democraţilor şi Partidului Libertăţii, care sunt dezamăgiţi de Balkenende, dar nu au încredere nici în programul economic al formaţiunii lui Wilders.

Formarea guvernului va fi mai dificilă ca oricând, a spus Aarts într-un interviu.

Potrivit sondajelor, 10 partide vor intra în noul Parlament.

Principalii candidaţi:

Mark Rutte - Liderul Partidului popular pentru libertate şi democraţie este în favoarea politicilor economice liberale şi vrea reduceri de impozite. Rutte, în vârstă de 43 de ani, conduce detaşat în sondaje şi are cele mai mari şanse de a deveni următorul premier.

Absolvent de Istorie, Rutte a avertizat, la începutul lui 2008, cu privire la criza financiară, însă nu a fost luat în serios până la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, în septembrie 2008.

Job Cohen (dreapta)

Job Cohen - A reuşit să stopeze declinul social-democraţilor după prăbuşirea coaliţiei din care a făcut parte, în cursul acestui an. Membrii formaţiunii sale, Partidul Laburist, precum şi Verzii şi socialiştii, speră că politicianul, în vârstă de 62 de ani, va duce la orientare către dreapta a politicilor olandeze.

Susţinătorii săi au scandat "Yes we Cohen" când acesta a renunţat la a mai fi primarul Amsterdamului în favoarea preluării conducerii laburiştilor. Sondajele plasează PvdA pe a doua poziţie, după liberali.

Cohen a promis că, dacă va fi ales, va forma un "cabinet progresist", dar nu este considerat omul care să se ocupe de criza economică, iar clasa de mijloc îl priveşte cu scepticism.

 Jan Peter Balkenende (dreapta)

Jan Peter Balkenende - După opt ani la conducerea a patru coaliţii diferite, Balkenende, în vârstă de 54 de ani, i-a surprins pe mulţi din şi din afara formaţiunii Apelul creştin-democrat pentru că nu a cedat locul unei persoane mai tinere, după prăbuşirea coaliţiei sale în luna februarie. Încrederea în premier era deja în scădere până atunci.

Mulţi olandezi cred în continuare că CDA poate menţine ţara pe o bază politică şi economică solidă. Dar cu Balkenende la conducere, formaţiunea a scăzut în sondaje pe poziţia a treia.

Geert Wilders - Politicianul de extremă-dreapta a atras o parte dintre alegătorii olandezi. Un susţinător al Israelului, Wilders, în vârstă de 46 de ani, vrea să interzică imigranţii musulmani. El şi-a acuzat rivalii că ademenesc musulmanii în Olanda cu promisiuni de asistentă socială şi că închis ochii la faptul că ţara "va avea în curând mai multe moschei decât biserici".

Integrarea imigranţilor costă ţara peste şapte miliarde de euro pe an, potrivit calculelor lui Wilders. Acesta vrea să nu le mai ofere imigranţilor asistenţă socială, să nu mai acorde ajutor petru dezvoltare şi să reducă suma cu care contribuie Olanda la UE.

Geert Wilders (dreapta)