Alegeri în Austria: criza ajută extrema dreaptă

Revenirea lui Jörg Haider în prim-plan şi ascensiunea charismaticului Heinz-Christian Strache au minat încrederea populaţiei faţă de social-democraţi şi de conservatori. Cele două partide mari din Austria sunt despărţite de doar două procente în sondaje. Dacă duminică nu se va schimba nimic, alegerile nu vor pune capăt crizei politice. 

Aproximativ 6,3 milioane de austrieci îşi vor alege duminică noul Parlament, în cadrul alegerilor anticipate organizate ca urmare a destrămării coaliţiei de guvernare dintre social-democraţi (SPÖ) şi conservatori (ÖVP). „Născută în chinuri“, în ianuarie 2007, după alegerile din octombrie 2006, coaliţia condusă de fostul cancelar Alfred Gusenbauer (SPÖ) nu a avut o viaţă prea lungă.

Reforma sănătăţii, politicile Uniunii Europene şi disensiunile din cadrul Partidului Social-Democrat Austriac au fost doar câteva dintre problemele care i-au determinat pe conservatori să rupă coaliţia.

La egalitate în sondaje

Sondajele arată că principalele beneficiare ale anticipatelor vor fi partidele populiste de dreapta FPÖ şi BZÖ, în timp ce SPÖ şi ÖVP nu au şanse prea mari să treacă, fiecare, de pragul de 30%. Partidul Ecologist este creditat cu 11% din intenţiile de vot. Rămâne de văzut dacă în ultima săptămână – când nu se dau publicităţii sondaje de opinie - cei un milion de indecişi au luat o hotărâre, pe care şi-o vor exercita la urne. Dacă nu, rezultatul riscă să semene cu cel de acum doi ani.

Pe 1 octombrie 2006, SPÖ a obţinut 35 de procente, cu unul mai mult decât ÖVP. Ecologiştii şi FPÖ au avut, fiecare, 11%, în timp ce formaţiunea lui Haider – BZÖ a reuşit să intre cu emoţii în Consiliul Federal. Atunci singura soluţie viabilă a părut a fi formarea unei mari coaliţii (între social-democraţi şi conservatori), compromis care însă nu a funcţionat.

Optimismul, în cădere liberă

După ce “l-au izolat” pe Jörg Haider în Carintia, austriecii au fost pentru scurt timp “un elev model” al UE. Astăzi optimismul acestora a pălit, problemele sociale dându-le de furcă tot mai multor austrieci. De altfel, analiştii au observat că toate partidele, indiferent de culoarea politică, au livrat cam acelaşi mesaj: locuri de muncă sigure, pensii mai mari.

Nimic despre reforma educaţiei, mediul înconjurător sau politicile UE. În şedinţa extraordinară care s-a prelungit miercuri până târziu în noapte, parlamentarii au desfiinţat taxa de înscriere la universitate, au mărit pensiile, au micşorat TVA-ul la medicamente şi au amânat cu un an creşterea preţului rovinietei.   

Eurosceptici precum britanicii

O altă temă comună aproape tuturor formaţiunilor constă în criticile adresate birocraţiei de la Bruxelles, pliindu-se perfect pe euroscepticismul austriecilor, care riscă să-i ajungă din urmă pe britanici. Euroscepticism alimentat din plin de “Die Kronen Zeitung”, cel mai influent ziar din ţară.

Social-democraţii prezintă UE ca pe “o sperietoare” pentru bunăstarea vieţii oamenilor obişnuiţi. Recent, liderii SPÖ au declarat că tratatele europene care vizează interesele fundamentale ale Austriei ar trebui supuse referendumului. Ideea nu este nouă, cele două partide populiste de dreapta venind cu această propunere de mult timp.

Conservatorii i-ar putea coopta pe extremiştii de dreapta într-o coaliţie guvernamentală

Încrederea populaţiei în capacitatea social-democraţilor şi a conservatorilor de a-i rezolva problemele este la cel mai scăzut nivel. Potrivit sondajelor, aproape jumătate din austrieci privesc cu neîncredere soluţiile propuse de marile partide.
De această stare de spirit a profitat din plin FPÖ, fosta formaţiune a lui Jörg Haider. Conduşi de Heinz-Christian Strache, extremiştii de dreapta au promis că vor pune capăt problemelor de ordin social, mizând mai ales pe reducerea sau chiar eliminarea ajutoarelor sociale acordate străinilor care solicită azil.

Folosind un mesaj puternic xenofob, FPÖ a reuşit, în numai doi ani de zile, să crească de la şase la 20 de procente. Momentan, Heinz-Christian Strache exclude orice fel de alianţă cu fostul său şef, Jörg Haider. Acesta din urmă are însă altă părere.
Bazându-se pe un electorat stabil în provincia Carintia, Haider propune modelul CDU/CSU din Germania.

O astfel de alianţă ar reprezenta o lovitură puternică pentru celelalte partide. Analiştii mai pesimişti susţin că ÖVP n-ar zice nu unei colaborări cu populiştii de dreapta, iniţiativă care ar putea crea mare îngrijorare la Bruxelles.

Un social-democrat fără experienţă

Candidatul Partidului Social-Democrat Austriac (SPÖ), Werner Faymann, în vârstă de 48 de ani, a avut o ascensiune fulminantă în ultimele luni. După decizia fostului cancelar Alfred Gusenbauer de a nu se prezenta la alegeri, avocatul vienez a preluat frâiele campaniei, recunoscând greşelile făcute de partid şi venind cu promisiuni populiste.

Ministru al Transporturilor în precedenta guvernare, Faymann nu are prea multă experienţă politică.  De altfel, el este cel mai tânăr preşedinte din istoria Partidului  Socila-Democrat Austriac. Faymann a reuşit însă să se impună în cadrul dezbaterilor televizate printr-un plan de “luptă” împotriva creşterii preţurilor, care cuprinde cinci puncte. Unul dintre ele, eliminarea taxelor de înscriere la universitate, a fost deja aprobat de Parlament şi ar putea să-l ajute pe Faymann să mai câştige câteva voturi.

Nici despre viaţa sa privată nu se ştiu prea multe, în afară de faptul că e căsătorit şi are doi copii. Faymann beneficiază şi de ajutorul publicaţiei “Die Kronen Zeitung”, care l-a susţinut puternic pe întreaga perioadă a campaniei.

Charismatic şi xenofob

Heinz-Christian Strache a reuşit ceea ce puţini credeau că se va mai întâmpla, şi anume resuscitarea FPÖ. Partidul s-a zbătut mult timp în anonimat, după ce liderul său Jörg Haider, alături de o parte din membrii marcanţi, a părăsit formaţiunea pentru a forma BZÖ.

Analiştii politici consideră că FPÖ nu va obţine mai puţin de 20% - cu cât este creditat în sondaje -, ceea ce ar reprezenta cel mai bun scor obţinut de extrema dreaptă vreodată în Austria. Heinz-Christian Strache a devenit popular nu doar datorită charismei şi calităţilor oratorice, ci şi ca urmare a mesajului său xenofob, îndreptat mai ales împotriva musulmanilor. Alături de liderul partidului flamand Vlaams Belang, Strache este unul dintre cei mai neobosiţi membri ai organizaţiei “Oraşele împotriva islamizării”, care militează pentru “reîntoarcerea Europei la valorile creştine”.

Apropiat în trecut de grupări neonaziste austriece, Heinz-Christian Strache speră în prezent să încurce socotelile marilor partide austriece, iar pe viitor vizează chiar scaunul de cancelar.

Revenire neaşteptată

În ultimii 20 de ani, Jörg Haider a influenţat politica internă austriacă şi a creat multe dureri de cap la Bruxelles. Retras în provincia sa natală Carintia, unde este un fel de Edmund Stoiber al Bavariei, Haider i-a surprins pe toţi prin revenirea sa pe scena politică naţională.

Chiar dacă pe segmentul extremei drepte, prim-planul este deţinut de fostul său „elev”,  Heinz-Christian Strache, Jörg Haider a dus o campanie în forţă, mizând în continuare pe un mesaj antieuropean. Într-un interviu pentru „Euronews”, el declara că Austria şi-a pierdut mult din independenţa sa şi din libertatea de acţiune în dauna autorităţilor de la Bruxelles.

„Nu putem tolera” ca Tratatul de Reformă al UE să ne restrângă competenţele în domeniul justiţiei sau al acordării dreptului la azil
pentru străini, susţine Haider, care nu a ezitat să frecventeze discotecile pentru a simţi pulsul tinerilor. Politicianul respinge acuzaţiile, potrivit cărora BZÖ ar fi un partid de extremă dreapta, plasându-l la centru-dreapta.

Drept de vot de la 16 ani

Parlamentul de la Viena a decis să scadă limita de vârstă pentru votanţi la 16 ani. Analiştii politici aşteaptă alegerile
de duminică pentru a vedea cum vor vota tinerii de 16 ani, ţinând cont de faptul că probleme precum inflaţia sau criza economică mondială nu prezintă prea mult interes pentru ei.

1 milion de austrieci nu au decis cu cine vor vota în cadrul alegerilor anticipate de duminică