Mediu : un acord minim la conferinţa de la Durban

După 14 zile şi 2 nopţi de negocieri, delegaţiile au ajuns la un acord tras de păr. Banii pentru combaterea încălzirii globale tot nu au fost găsiţi. Totuşi, pentru prima dată, China şi SUA au fost convinse să se alăture

Negocierile-maraton ce au avut loc la Durban (Africa de Sud) pentru un nou acord climatic global s-au concretizat, duminică dimineaţa, cu un foaie de parcurs. Acordul urmează să vină abia în 2015. Totuşi, pentru prima dată, toate ţările s-au angajat să lupte contra încălzirii globale, inclusiv Statele Unite şi China, care au stat departe de Protocolul de la Kyoto.

Delegaţii celor 190 de ţări reunite la Durban au răsuflat uşurate, scrie AFP, după ce au fost la un pas de eşec. După 14 zile şi două nopţi de negocieri, un acord părea imposibil. "În onoarea lui Mandele. Întotdeauna ceva pare a fi imposibil până în momentul în care devine realitate. Şi a devenit!", scria, pe Twitter, Christiana Figueres, responsabil ONU pentru climă.

Uniunea Europeană se pleacă în faţa opoziţiei Indiei

Dar Uniunea Europeană, care şi-a folosit întreaga influenţă pentru ca reuniunea să se termine cu un acord constrângător din punct de vedere juridic, a trebuit să se mulţumească doar cu un text care lasă în suspan caracterul constrângător al viitorului pact climatic.

Acest acord, ce va fi o prelungire a protocolului de la Kyoto după 2012, nu este însoţit nici de promisiuni din partea statelor că îşi vor reduce şi mai mult nivelul gazelor cu efect de seră. Promisiunile sunt insuficiente şi pentru a reduce încălzirea globală cu 2 grade Celsius.
În faţa opoziţiei feroce a Indiei, care consideră incorect ca ţările dezvoltate să blocheze astfel creşterea economică în ţările în curs de dezvoltare, europenii au acceptat o formulă ambiguă. Formula descrie vitiorul acord ca fiind "un protocol, un alt instrument legal sau o soluţie comună care are forţă legală".

"Povestea s-a terminat cu bine", a apreciat reprezentantul american, Todd Stern. Nu toţi sunt de aceeaşi părere. Deciziile luate duminică dimineaţa în orăşelul de pe malul Oceanului Indian sunt cu mult sub ceea ce e nevoie urgent pentru mediu, a apreciat ONG-ul Oxfam. Potrivit acestora, acordul "este minimul posibil" şi lasă lumea "să se îndrepte, ca un somnambul, către o încălzire globală cu 4 grade".

De unde bani?

Acordul va fi o prelungire a protocolului de la Kyoto şi după 2012. Încheiat în 1997 şi intrat în vigoare în februarie 2005, protocol impune ţărilor industrializate, cu excepţia SUA, care nu l-au ratificat, să îşi reducă emisiile a şase substanţe considerate responsabile de încălzirea globală, în special a dioxidului de carbon (CO2). Prelungirea a întâmpinat rezistenţă din partea ţărilor în curs de dezvoltare, care acuză fără încetare Nordul (ţările dezvoltate) că au o "responsabilitate istorică" pentur acumularea de CO2 în atmosferă.

Dincolo de acest acord pentru prelungire, la Durban a fost convenită şi punerea în aplicare a mecanismului de funcţionare a Fondului verde, menit să ajute ţările în curs de dezvoltare să facă faţă încălzirii climatice. Totuşi, cea mai importantă problemă - cea a finanţării fondului - a rămas încă fără răspuns, deşi angajamentul asumat la Copenhaga, acum doi ani, era să se ajungă la 100 de miliarde de dolari pe an începând din 2020.
"Am intrat într-o perioadă de incertitudine economică, într-o eră a austerităţii fiscale. Dar nu pot să insist destul cât de important este ca ţările dezvoltate să-şi ţină promisiunile", a declarat, la Durban, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

Conferinţa de la Durban nu va rămâne deci în istorie pentru concluziile importante cu care s-a încheiat, ci mai degrabă pentru cât a durat ca să se ajungă la un acord minim. Reuniunea s-a încheiat cu 36 de ore de întârziere, un record pentru o negociere pe teme de climă. Următoarea reuniune de acest fel va avea loc în Qatar, cel mai mare emităţor de CO2 pe cap de locuitor din lume.