Italia: Adoptarea tuturor măsurilor cerute de UE, misiune imposibilă. Senatul a votat doar o parte din reforme

Senatul italian a votat vineri, în plen, legea stabilităţii financiare, care cuprinde însă numai unele dintre măsurile de austeritate şi reformele solicitate insistent de Europa. Sâmbătă va avea loc şi votul în Camera Deputaţilor

Cea mai importantă măsură care a trecut de „peria" Senatului este creşterea graduală a vârstei de pensionare la 67 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi femei. Se va ajunge însă la această vârstă abia în 2026. În pachetul de măsuri mai sunt incluse şi creşterea din 2012 a accizei la carburanţi, precum şi scoaterea la vânzare a unei părţi dintre locuinţele sociale deţinute de stat.

O altă reformă este cea a cadrului pentru mobilitatea funcţionarilor publici - adică mutarea angajaţilor de la stat între diverse zone ale Italiei. Senatorii au aprobat şi scutiri fiscale pentru societăţile care operează mari lucrări publice şi flexibilizarea pieţei profesiilor liberale, prin eliminarea pragului tarifar minim.

Berlusconi lasă o moştenire încurcată

În pachet nu a mai intrat însă o măsură importantă solicitată de Bruxelles privind statutul angajaţilor (în sensul concedierii mai facile). Nici nu a mai ajuns la Senat pentru că Guvernul nu a introdus-o în proiectul de lege.
Guvernul Berlusconi, a cărui demisie este aşteptată după ce pachetul va trece, cel mai probabil sâmbătă, şi prin Cameră, s-a spălat astfel pe mâini în privinţa acestei măsuri. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Giulio Tremonti, a precizat că modificarea cadrului privind concedierile va trebui făcută după consultarea sindicatelor. Responsabilitatea a fost astfel pasată viitorului guvern care urmează a fi format de tehnocratul Mario Monti. Flexibilizarea concedierilor care ar putea deschide imobila piaţă a muncii apare ca o misiune aproape imposibilă pentru Monti.
UE a observat votul

Viitorul guvern ar trebui să se bazeze mai ales pe susţinerea parlamentară a Partidului Democrat (PD), cea mai mare formaţiune de centru-stânga şi aliatul principal al federaţiilor sindicale. Senatorii PD s-au abţinut şi la votul de vineri, nemulţumiţi de creşterea vârstei de pensionare.
La votul din Senat au fost prezenţi şi inspectorii misiunii de monitorizare a Comisiei Europene, care a trimis în urmă cu o săptămână 39 de solicitări clare privind măsurile de austeritate şi reformele aşteptate. A fost prezent şi viitorul premier Monti. Acesta a participat la începutul dezbaterilor pe marginea pachetului, luându-şi în primire postul de senator pe viaţă, acordat de preşedintele Giorgio Napolitano.

În aşteptarea noului guvern

Monti a fost în centrul atenţiei la votul din Senat, fiind vânat de jurnaliştii interesaţi de detaliile alcătuirii noului guvern. Dacă în legătură cu numele premierului nu mai există dubii, fostul comisar european fiind considerat soluţia potrivită atât de pieţele financiare, cât şi de Bruxelles şi de majoritatea partidelor parlamentare de la Roma, rămân semne mari de întrebare asupra coloraturii guvernului.
Potrivit „La Repubblica", Monti şi-ar dori ca şi titularii ministerelor-cheie să fie tot tehnocraţi pentru a-şi putea impune reformele. Berlusconi le-a promis joi seara membrilor formaţiunii sale, Poporul Libertăţii, că va condiţiona susţinerea parlamentară de includerea în viitoarea echipă guvernamentală a unora dintre miniştrii cabinetului său.

Toate drumurile duc la Roma

Rămâne de văzut dacă agitaţia politică de la Roma nu va înfierbânta din nou pieţele financiare. Preşedintele SUA, Barack Obama, a avut joi seara o discuţie la telefon cu preşedintele Napolitano care l-a informat asupra tranziţiei de la un guvern la altul. Aceasta ar trebui să fie cât mai scurtă pentru a calma nervozitatea burselor, după cum a subliniat şi cancelarul german Angela Merkel.

Şi liderul francez Nicolas Sarkozy a anunţat că va avea vineri cu Napolitano o discuţie telefonică pentru a se interesa asupra adoptării reformelor şi formării noului guvern. La Roma va face drum vineri seara şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Preşedintele italian a avertizat deja că, dacă noul guvern nu va obţine cât mai rapid votul de încredere în Parlament, îşi va exercita dreptul de dizolvare a Camerelor.

Ce înseamnă „austeritate" pentru Berlusconi

Parlamentul de la Roma a mai adoptat în iulie şi septembrie, cu mari polemici şi proteste de stradă, alte două pachete de austeritate iniţiate de coaliţia de centru-dreapta a lui Berlusconi. Însumate, măsurile prevăd economisirea a 145 miliarde euro până în 2014, dar nu au reuşit să redea încrederea pieţelor financiare, majoritatea urmând a fi aplicate din 2012. Comisia Europeană a cerut Italiei să atingă măcar în 2014 obiectivul de echilibrare bugetară, care să permită reducerea uriaşei datorii publice de peste 1.900 de miliarde de euro (120,5% din PIB). Ţintele de reducere a deficitului public fixate de Bruxelles sunt: de 4% din PIB în 2011 (de la 5,2% în 2010); 2,3% în 2012 şi 1,2% în 2013.