Portugalia intră pe drumul care a dus Grecia spre faliment

Contracţiile monetare din Portugalia s-au intensificat până la un nivel alarmant şi seamănă tot mai mult cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia înainte ca economia şi finanţele să scape de sub control, scrie "Telegraph". E foarte posibil ca, foarte curând, efectele pozitive ale summitului asupra pieţelor să dispară.

Datele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) arată, de pildă, că depozitele M1 (masa monetară 1 - numerar aflat în circulaţie şi depozite overnight) au scăzut cu o rată anuală de 21% în ultimele şase luni, cu o cădere abruptă în septembrie.

"Portugalia pare că a intrat în spirala grecească şi trendul monetar s-a deteriorat şi în Spania, unde căderea a fost de 8,4%", spune Simon Ward, de la Henderson Global Investors. Economistul e de părere că BCE ar trebui să scadă dobânzile imediat.

Informaţiile referitoare la M1 - masa monetară aflată în circulaţie într-un anumit moment dat şi conturile curente - sunt monitorizate de experţi şi considerate a fi unul dintre principalii indicatori pentru economie pe o perioadă de şase luni până la un an. A fost un semnal de alarmă foarte exact pentru fiecare etapă a crizei, începând cu 2007.

O combinaţie de austeritate fiscală şi de stăvilire a fluxului monetar, de către BCE, la începutul acestui an, a antrenat regiunea iberică pe o pantă descendentă.
"Trendul este mai puţin apăsător în Irlanda şi în Italia, ceea ce înseamnă că amândouă pot fi salvate dacă BCE intervine în forţă", spune acelaşi expert citat de "Telegraph".

Însă un flux monetar în scădere este extrem de periculos pentru state cu datorii mari. Datoria publică şi privată a Portugaliei va atinge 360% din PIB anul viitor, un nivel mult mai mare faţă de cea grecească. Premierul Pedro Passos Coelho a fost lăudat în mai multe rânduri de liderii UE pentru măsurile de austeritate aplicate după împrumutul luat de la FMI şi UE, dar această politică adânceşte criza din această ţară, afectând dinamica economiei.

O ameninţare neluată în calcul la summit
Acordul la care au ajuns liderii europeni miercuri nu este construit pentru a lua în calcul şi astfel de ameninţări. Se porneşte de la presupunerea că Grecia singură este problema esenţială şi că alte probleme pot fi ţinute sub control sau pot fi cauzate de nervozitatea pieţelor. Summitul a ignorat această dimensiune a crizei. Italiei i i-a cerut să taie mai mult şi să îşi echilibreze bugetul până în 2013.

Germania a dictat agenda şi în ceea ce priveşte politica Băncii Centrale Europene, opunându-se cererilor ca instituţia să îşi mobilizeze toate forţele pentru a opri criza. Bundestagul (camera inferioară a Parlamentuliui german) a ordonat cancelarului în ziua summitului să nu mai implice BCE în cumpărarea de obligaţiuni din statele afectate.