Cu ce ne-am ales după summitul G20? Niciunul dintre liderii lumii nu a acceptat să “sponsorizeze” criza din Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Europa trebuie să-şi facă singură curat în casă", a explicat Julia Gillard, premierul australian. Ceilalţi lideri i-au urmat sfatul. FMI nu va fi folosit, deocamdată, ca plasă de siguranţă pentru Europa. Pieţele europene au închis pe roşu.

Liderii lumii, reuniţi pe Croazetă, exact în clădirea unde se desfăşoară festivalul de la Cannes, au privit criza Greciei ca pe un spectacol. Nu au găsit însă bani pentru a rezolva criza ce afectează întreaga structură europeană. A picat întâi speranţa că Beijingul ar putea face pe bunul samaritean şi că ar putea contribui la fondul de salvare european. Apoi, a picat şi ideea că FMI va contribui la salvarea Europei prin pomparea de bani în fondul de salvare. S-au opus SUA. "FMI împrumută ţări, nu entităţi juridice", a confirmat directorul FMI, franţuzoaica Christine Lagarde care se pare că nu a avut cum să îşi ajute fostul şef - pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Resursele FMI vor fi crescute, la fel şi influenţa Chinei şi a restului de ţări emergente în cadrul organizaţiei. Nu se ştie exact cu cât şi cum vor mări liderii lumii puşculiţa FMI, chestiunea fiind amânată pentru următoarea reuniune G20 (februarie anul viitor). Anunţul că nu au fost găsiţi deocamdată banii a dus la o nouă cădere, vineri seara, pe bursele europene, scrie "Telegraph". Căderi a avut şi moneda euro.

Italia, sub tutela FMI şi UE


Nu a ajutat nici vestea că Italia va fi pusă sub supravegherea FMI şi a UE, care îi vor urmări cea mai mică mişcare bugetară. Cele două vor să se asigure că Italia va pune în aplicare reforma pieţei muncii şi a sistemului de pensii, precum şi privatizările promise. Gazda reuniunii, Nicolas Sarkozy a explicat că premierul italian Silvio Berlusconi s-a oferit el să accepte această tutelă pentru că "şi-a dat seama că pieţele sunt sceptice apropo de implementarea reformelor". Dată fiind mărimea economiei sale (a treia din zona euro), Italia prezintă un risc mult mai mare pentru Eurozonă decât Grecia, care deja a dus moneda unică până aproape de pragul imploziei.

De altfel, ministrul de Finanţe britanic, George Osborne, a declarat chiar la summit că Londra îşi face planuri pentru orice eventualitate. Inclusiv pentru dispariţia euro.

După ce, cu o zi înainte, Irlanda ceruse la G20 o restructurare a datoriei sale, vineri a anunţat ea un nou plan de austeritate care ar urma să economisească 12,4 miliarde de euro în următorii patru ani.
"Să vă faceţi singuri curat în casă!"
Practic, toţi mari ai lumii i-au explicat Europei că trebuie să-i rezolve singură problemele. "Nu prea există ţări aici care să fi spus că sunt gata să contribuie la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară", a declarat Angela Merkel în conferinţa de presă, potrivit Reuters.

Poate că Brazilia şi China şi-ar fi deschis puşculiţa dacă ar fi văzut detaliile planului de salvare conceput de liderii europeni pe 27 octombrie. Nu au văzut însă aceste "norme de aplicare".

Glumiţe de la Obama

Liderul SUA, Barack Obama, a glumit chiar pe seama europenilor, spunând că în cele două zile de summit a învăţat multe despre complexitatea laboriosului proces de luare a deciziilor în UE. El s-a declarat însă optimist că Europa are capacitatea şi planul potrivit pentru a rezolva provocarea. Cheia este însă acum o implementare rapidă a planului, a fost sfatul lui Obama. În asentimentul tuturor liderilor statelor non-europene a fost premierul australian, Julia Gillard, când a declarat că "Europa trebuie să-şi facă singură curăţenie în casă".

Speranţe spulberate


Tragedia greacă a ruinat şi speranţele lui Sarkozy de a ajunge la mari acorduri pe o reformă globală a sistemului monetar şi financiar. În concluziile summitului, liderii cer să fie lăsată piaţa să stabilească rata de schimb şi, pentru prima dată, menţionează în clar yuanul, care nu este lăsat de autorităţile de la Beijing să se aprecieze.

Decepţia cea mai mare pentru Sarkozy a fost lipsa unui acord pe proiectul pentru care pledase cel mai mult: taxa pe tranzacţiile financiare (tranzacţionare de acţiuni şi obligaţiuni), scrie "Le Figaro". Cu alte cuvinte, să oblige sistemul financiar să ia parter la finanţarea ieşirii din criză. Reuşise iniţial să obţină sprijinul Braziliei, Argentinei şi Africii de Sud pentru a iniţia măsura. S-au opus Marea Britanie, China, SUA. Totul a căzut, deşi liderul francez îl invitase şi pe fondatorul Microsoft, Bill Gates, să vină la summit şi să-I ausţină cauza.

Băncile sistemice. Franţa, pe listă cu patru bănci


O altă decepţie pentru liderul de la Elysée: băncile franceze BNP Paribas, Crédit Agricole, Société Générale şi Banca Populară sunt pe lista cu cele 29 de mari bănci sistemice, publicată vineri de Consiliul de Stabilitate Financiară. Aceste bănci sunt cele considerate prea mari să cadă şi al căror falimentul ar afecta grav întregul sistem bancar. Acestea vor fi obligate, din 2016, să îşi facă depozite de capital mult mai mari decât alte bănci.

Un alt subiect de discuţie s-a referit la paradisurile fiscale. "Vor fi interzise de comunitatea internaţională", a asigurat preşedintele francez.
Dar nicio măsură concretă în declaraţia finală. Consiliul de Stabilitate Financiară ar fi trebuit şi să fie delegat de mai-marii lumii să controleze remuneraţia bancherilor şi să o facă publică. În schimb, acestora li se cere în declaraţia finală să respecte reglementările deja existente.
În declaraţia finală mai apare şi un angajament al marilor puteri de a "creşte durabil producţia şi productivitatea agricolă", în aşa fel încât să poată fi hrăniţi cei 9 miliarde de oameni -numărul la care se va ridica populaţia lumii până în 2050.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite