Belgienii îşi salvează singuri ţara. Populaţia împrumută statul cu 5,7 miliarde de euro

Premierul interimar făcuse apel la populaţie să cumpere obligaţiunile pe care investitorii nu le doreau. Spera să strângă, în cel mai bun caz, 200 de milioane de euro. Belgienii au dat pe obligaţiuni 5,7 miliarde de euro.

Emisiunea de obligaţiuni a avut un succes total în Belgia, scrie „Le Monde". A depăşit orice record şi orice speranţe ale guvernului. Deşi aflată în criză politică de peste 500 de zile, Belgia reuşeşte încă să se menţină, economic, pe linia de plutire. Yves Leterme, premierul interimar rămas să guverneze ţara după demisia lui Elio Di Rupo chiar înainte de a apuca să formeze un nou Executiv, lansase un apel către populaţie în urmă cu câteva zile. I-a rugat pe belgieni să ajute statul şi să cumpere obligaţiuni. Randamentul obligaţiunilor belgiene începuse să crească vertiginos, mărind astfel costul împrumuturilor făcute de stat.

Leterme spera că va strânge de la populaţie circa 200 de milioane de euro, mai ales că, la ultima emisiune, cetăţenii belgieni cumpăraseră în valoare de doar 77 de milioane de euro. Rezultatul final se situează undeva în jurul valorii de 5,7 miliarde de euro. Dobânda acestor obligaţiuni a fost cea mai ridicată din 2008 încoace: 4,20% pentru obligaţiunile pe opt ani, 4% pentru cele pe cinci ani şi 3,50% pentru cele pe trei ani. Un cont de economii clasic i-ar aduce unui belgian de trei ori mai puţin.

Explicaţiile fenomenului

Ar fi o primă explicaţie pentru fenomen. O alta este că belgienii sunt foarte economi. Suma economisită anual de belgieni este estimată la 1.500 de miliarde de euro. În medie, o familie belgiană pune deoparte 8.000 de euro (dar 10.000 în partea flamandă), ceea ce înseamnă un nivel al economisirii în ansamblu de 16%, în condiţiile în care media europeană este de 11%. O a treia explicaţie, potrivit „Le Monde", este „sentimentul patriotic" - dorinţa belgienilor de a participa la redresarea ţării, mai ales după ce partidele au ajuns la un acord extrem de dificil asupra bugetului într-o ţară considerară de neguvernat. Pentru a fi mai realişti, alţi analişti îşi explică succesul obligaţiunilor prin faptul că belgienii se tem de criza bursieră şi de o eventuală cădere a euro şi încearcă să aibă o siguranţă în plus că nu îşi vor pierde economiile.

Efect pe pieţe

Indiferent din ce motiv belgienii au cumpărat masiv obligaţiunile propriului stat, efectul s-a văzut imediat nu doar în vistieria statului, ci şi pe pieţele financiare. Dacă săptămâna trecută randamentul (dobânda) era de aproape 6%, după vânzarea către populaţie, el a scăzut la 4,57% (pentru obligaţiunile pe zece ani).

Succesul le-a dat idei liderilor politici belgieni, care, în 2012, vor trebui să găsească circa 80 ce miliarde de euro, pe măsură ce o parte din datorii ajung la scadenţă. Politicienii consideră că populaţia ar putea împrumuta uşor statul cu jumătate din această sumă, ceea ce ar ţine deoparte şi speculatorii şi ar permite cetăţenilor să beneficieze direct de dobânzile cele mai favorabile, întrucât ar evita băncile.