O nouă categorie de săraci produsă de criză: bărbaţii divorţaţi sau despărţiţi

Pentru unii taţi, povara devine imposibil de suportat mai ales dacă îşi pierd slujba: rămân dependenţi de părinţi şi incapabili să îşi sprijine propriii copii. Mulţi ajung să trăiască pe străzi, relatează "New York Times", într+un amplu reportaj despre efectele crizei în statele din sudul Europei.

Criza economică din Europa e resimţită acut de o nouă clasă socială: bărbaţii separaţi sau divorţaţi care sfârşesc fără mijloace de trai, pe străzi, încercând în zadar să se întreţină şi pe ei, dar să plătească şi pensia alimentară.

Numărul taţilor care se regăsesc în această situaţie e greu de stabilit, dar chiar dacă nu e vorba de o cifră astronomică, potrivit sociologilor, e una în continuă creştere, mai ales în sudul Europei. O arată şi statistici guvernamentale, dar şi poveştile asistenţilor social.

În Italia, fenomenul este mai vizibil poate ca în alte părţi, scrie "New York Times", şi reflectă o combinaţie explozivă de factori: o criză economică ce face ravagii de patru ani, slăbirea sistemului de protecţie social, dar şi implozia familiei italiene.

Pentru unii taţi, povara devine imposibil de suportat mai ales dacă îşi pierd slujba: rămân dependenţi de părinţi şi incapabili să îşi sprijine propriii copii.

"Sprijinul pe care şi-l acordau familiile italiene şi care practice putea să substituie statul-providenţă nu mai este ceva ce poţi lua de bun", susţine Alberto Bruno, angajat al Crucii Roşii italiene în Milano. Oamenii pe care-i coordonează dau frecvent peste bărbaţi care locuiesc în maşini. Unii stau prin preajma aeroportului Linate din Milano şi se amestecă cu pasagerii, purtând acelaşi costum.

Unul dintre voluntari, Gianni Villa, de 25 de ani, care duce mâncare, îmbrăcăminte şi pături "hoardelor" tot mai mari de oameni fără locuinţă, povesteşte că a fost surprins de schimbarea pe care a văzut-o. "Înainte, bărbaţii care trăiau pe străzi erau vagabonzi, bătrâni sau dependenţi de droguri", spune el. "Acum, sunt tot mai mulţi oameni pe străzi din cauza crizei economice sau a problemelor personale. Nu îţi spun că au un copil pentru că nu vor ca familia lor să afle", adaugă Villa, citat de NYT.

Franco, de 56 de ani, care nu şi-a dat numele de familie pentru a nu-şi ruşina soţia şi fiicele de problemele pe care le are, şi-a părăsit regiunea natală - Puglia - în aprilie, după ce mica lui afacere a dat faliment.
A explicat corespondentului cotidianului american că a venit la Milano pentru a-şi găsi de muncă, în parte pentru a putea continua să plătească pensia alimentară soţiei sale de 34 de ani, de care a divorţat. Cei doi s-au despărţit în urmă cu un an şi jumătate.
"În Puglia trăiam de pe o zi pe alta, dar nu mai puteam continua aşa", a mai explicat italianul, care încă trimite bani celor două fete care se apropie de 20 de ani, dar nu au un job. La Milano, nu are o locuinţă, dar spune că e foarte norocos că a întâlnit un tip la McDonald's care i-a dat o pătură şi l-a învăţat cum să trăiască pe străzi.

Numărul divorţurilor şi al cuplurilor care se separă a crescut constant în această ţară catolică, încă de când a fost legalizat divorţul, în anii 70. În 1995, 158 la fiecare 1.000 de căsătorii s-au terminat cu separări, iar 80 din 1.000 s-au terminat cu divorţ de-a dreptul. În 2009, ultimul an pentru care există statistici, numărul a crescut la 297 de sepărări şi 181 de divorţuri pentru fiecare 1.000 de căsătorii, potrivit agenţiei naţionale de statistic, Istat.

Chiar dacă o lege adoptată în 2006 prevede că norma trebuie să fie custodia comună a copiilor, tribunalele italiene continuă să acorde mamei prima şansă de a deveni tutore cu drepturi depline, în timp ce taţii trebuie să poarte povara financiară.

Exemplu: când Umberto Vaghi, manager de vânzări din Milano a divorţat de soţie anul trecut, tribunalul a decis că trebuie să-I plătească acesteia 2.000 de euro lunar pentru întreţinerea copiilor şi a casei. Or, Vaghi câştiga, în total, 2.200 de euro pe lună.
"Societatea se schimbă şi, o dată cu ea, rolul tatălui ca cel care câştigă pâinea şi al mamei, de casnică. Legislaţia ar trebui să ţină cont de asta", e de părere Vaghi.

Probleme şi în Spania

Şi în Spania, numărul de procese intentate taţilor care nu au mai plătit pensia alimentară a crescut dramatic de la începutul crizei. Potrivit presei spaniole, zeci de taţik din Navarra ori Galicia sunt sau au fost la închisoare pentru că nu şi-au onorat această datorie. În aprilie, un judecător din Barcelona a refuzat să acorde custodia copilului tatălui, motivând că acesta e şomer. Sărăcia în rândul părinţilor singuri e un fenomen tot mai amplu, avertizează Raffaella Sado, care a întocmit pentru institutul de cercetare Eurispes un raport despre "noii săraci" - taţii divorţaţi şi familiile monoparentale.
Şi numărul celor fără un acoperiş deasupra capului creşte.

În Grecia, asociaţia Klimaka estimează că numărul homeşilor a crescut cu 25% în ultimii doi ani. În Grecia, până acum, legăturile de familie puternice au împiedicat apariţia unui asemenea fenomen. O treime din cei care declară că trăiesc pe străzi sunt bărbaţi divorţaţi sau separaţi. Şi în Italia, organizaţiile de caritate susţin că majoriatea celor care apelează la cantina săracilor sau la acoperişul oferit de biserici sunt părinţi despărţiţi.