Noua cortină de fier din răsăritul Europei

Intrarea în Spaţiul Schengen pentru care se pregătesc noile state membre UE va trasa o nouă linie de demarcaţie pe continent Ajutat de Bruxelles, guvernul slovac amplasează un

Intrarea în Spaţiul Schengen pentru care se pregătesc noile state membre UE va trasa o nouă linie de demarcaţie pe continent

Ajutat de Bruxelles, guvernul slovac amplasează un impresionant dispozitiv de securizare a frontierei cu Ucraina. Acesta nu este pe placul cetăţenilor din ambele ţări. Asemenea situaţii se întâlnesc şi la graniţele altor state semnatare ale acordului Schengen, care se învecinează cu non-membrii UE. În curând, asemenea cortine de fier vor mai apărea şi la graniţa României cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.

De la începutul verii, călătorul care trece graniţa la Vysne Nemecke pentru a merge în Ucraina are de ce să fie mirat. Vechea baracă moştenită din era comunistă, care până la sfârşitul lunii martie constituia singurul simbol material al acestei treceri, a lăsat locul unei clădiri nou-nouţe.

Numărul vameşilor înarmaţi până-n dinţi creşte necontenit, iar sătenii - care, de obicei, nu zăresc poliţişti decât cu prilejul vreunui scandal la cârciuma din colţ - se obişnuiesc acum cu vizitele frecvente ale patrulelor motorizate şi cu instalaţiile stranii ce par desprinse dintr-un film de science-fiction.

Pe aici, mai exact de-a lungul a 98 de kilometri - trece, acum, frontiera Uniunii Europene, limita faimosului Spaţiu Schengen, în interiorul căruia te poţi deplasa liber, notează săptămânalul "Currier International". Această nouă linie de demarcaţie nu este o bucurie nici pentru slovaci, nici pentru ucraineni. "N-am mai trecut graniţa de aproximativ trei ani, iar acum mă simt ca un traficant de droguri.

Maşina mi-a fost scotocită precum a traficanţilor de droguri", se plânge o pensionară slovacă, care are prieteni ucraineni de cealaltă parte a frontierei. "E umilitor, nu există nimic uman în atitudinea vameşilor slovaci. Se comportă ca nişte maşini", susţine şi R.S, un şofer ucrainean.

"La ce bun să intri în Uniunea Europeană? Atitudinea funcţionarilor de la vamă este ca şi cea de pe vremea comuniştilor, degeaba s-a construit un nou post de frontieră dacă au rămas metehnele vechi", se vaită un alt cetăţean ucrainean, nemulţumit şi el de comportamentul vameşilor. Cei mai mulţi cetăţeni ai Ucrainei speră însă că vor intra şi ei, într-o zi, în spaţiul Schengen şi nu vor mai fi nevoiţi să stea la coadă la vize.

Securizare pe placul UE

Aproape de postul de frontieră de la Uble, doi poliţişti slovaci patrulează călare, de-a lungul frontierei, sub privirile admirative a doi experţi ai Comisiei Europene, veniţi să inspecteze pregătirile Slovaciei pentru intrarea în spaţiul Schengen. Per ansamblu, executivul european a dat avize pozitive privind modul în care se asigură securitatea frontierei estice a UE.

Dispozitivele de supraveghere ale acestei fâşii de teren sunt compuse din: 886 grăniceri, 78 vehicule de teren, 20 de vehicule pentru deplasarea pe timp de iarnă, 17 motociclete, şase ambarcaţiuni cu motor, 19 sisteme de supraveghere electronică şi două elicoptere. "Această mică frontieră pe unde tranzitul era facil, fără prea multe restricţii, a devenit acum o adevărată cortină de fier.

"Reuşisem, cu chiu cu vai, să atragem câţiva turişti din fostul spaţiu sovietic în zonă, dar acum cine să mai vină aici, dacă sunt supuşi la atâtea controale", se plânge Ladislau Polak, primarul localităţii Inovce, un orăşel situat la câteva sute de metri de frontieră. Noua situaţie are şi o parte bună, localitatea este permanent sub supravegherea poliţiei, iar populaţia se simte mai în siguranţă.

Mica aşezare se afla pe ruta traficanţilor de persoane clandestine. Unul dintre localnici chiar a fost condamnat pentru că a fost călăuză pentru grupurile de imigranţi ilegali. Înainte, populaţia se temea mai mult de traficanţii de fiinţe umane decât de alte infracţiuni petrecute în această zonă. Toată lumea ştia de legăturile acestora cu poliţia şi grănicerii locali, care nu refuzau mita. Acum, pentru a satisface exigenţele UE, noii poliţişti şi lucrători vamali au trecut, înainte de a fi angajaţi, printr-o selecţie dură. Dar şi salariul lor este dublu faţă de media regională.

În curând, cortină de fier şi la graniţele României

România şi-a propus să adere la Spaţiul Schengen până în 2012. Etapele pe care trebuie să le parcurgă până atunci sunt: transmiterea unei Declaraţii de pregătire şi propunerea unei date pentru începerea procesului de evaluare, completarea unui chestionar extins, cuprinzând întrebări detaliate despre toate aspectele relevante. Acesta este analizat de Consiliul Uniunii Europene, după care demarează o serie de vizite de evaluare.

În funcţie de rezultatul acestora va fi luată decizia finală. Pregătirile pentru aderarea la spaţiul Schengen sunt finanţate în principal din fonduri europene, România beneficiind de o finanţare de aproape 560 milioane de euro, cunoscută sub numele de Facilitatea Schengen. Această sumă trebuie cheltuită în cel mult trei ani de la efectuarea primei plăţi, iar în cel mult şase luni de la expirarea acestui termen, România trebuie să prezinte un raport privind utilizarea sumelor alocate. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se vor recupera de către Comisia Europeană.

Guvernul a aprobat, la începutul acestei luni, printr-o hotărâre, instituţiile care se vor ocupa de planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate prin Facilitatea Schengen. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) este responsabil pentru coordonarea implementării sumelor alocate prin Facilitatea Schengen. MIRA va beneficia, în următorii trei ani, de peste 500 milioane de euro.

Banii vor fi utilizaţi pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, pentru controlul frontierelor şi pentru îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale, în vederea aderării României la Spaţiul Schengen. Fondurile alocate României prin Facilitatea Schengen trebuie cheltuite în cel mult trei ani de la efectuarea primei plăţi.

Apoi, în cel mult şase luni de la expirarea termenului de trei ani, România trebuie să prezinte un raport privind utilizarea finală a sumelor alocate, iar orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se vor recupera de către Comisia Europeană. Odată ce îşi va încheia pregătirile pentru aderarea la Spaţiul Schengen, graniţele României vor arăta la fel ca cele de la frontiera Slovaciei cu Ucraina.

Va exista un permis pentru micul trafic de frontieră

După Polonia, România are cea mai lungă frontieră externă de uscat a Uniunii Europene. Se învecinează cu trei state ne-membre: Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. În cele trei ţări, în zona de frontieră, locuiesc numeroşi etnici români, care au rude de cealaltă parte a frontierei, mulţi au relaţii economice transfrontaliere sau învaţă în România.

Pentru a mai îndulci pilula, Uniunea Europeană le-a oferit cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări din apropierea frontierei externe a UE un permis de mic trafic de frontieră, valabil pe minimum un an şi maximum cinci ani.
Acesta trebuie să aibă fotografia posesorului şi să conţină date de identificare (nume, prenume, data naşterii, cetăţenie şi loc de reşedinţă). Posesorul nu are dreptul să se îndepărteze de zona de frontieră.

Regimul constituie o derogare de la regulile care privesc trecerea frontierei externe care sunt incluse în Codul Frontierelor Schengen având scopul să nu constituie o barieră de netrecut pentru schimburile comerciale, sociale sau culturale cu vecinii, în viziunea Bruxelles-ului.

Dar cum acest permis nu este de folos şi cetăţenilor care nu locuiesc în apropierea frontierei, mulţi locuitori ai acestor state cer cetăţenia noilor intrate în UE pentru a putea călători fără vize în spaţiul Uniunii.

Grupul de la Vişegrad, pregătit să intre în Spaţiul Schengen, în 2008

Premierii ţărilor din Grupul de la Vişegrad - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia - au dat asigurări că ţările lor vor fi pregătite să adere la Spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2008, în pofida îndoielilor formulate de unele din vechile state membre UE.

"Ţările noastre sunt pregătite să adere la Spaţiul Schengen la data prevăzută", a declarat premierul slovac Robert Fico, într-o conferinţă de presă comună cu omologii săi. "Orice declaraţie care se opune acestui proiect şi provenind din alte ţări este inacceptabilă", a adăugat Fico. Austria a cerut Ungariei, Slovaciei şi Cehiei să menţină controalele la frontieră încă patru luni după aderarea la Schengen, încălcându-se astfel dreptul la libera circulaţie, a mai spus premierul ungar.

"Nu este posibil ca cetăţenii noştri să renunţe la dreptul lor la liberă circulaţie. Există un singur Spaţiu Schengen şi nu două", a subliniat Gyurcsany. "Politicos, dar ferm, trebuie să le spunem prietenilor noştri austrieci că nu suntem de accord cu ei", a adăugat el.

Din punctul de vedere al premierului ceh Mirek Topolanek, aderarea celor patru ţări la Spaţiul Schengen constituie o prioritate pentru Praga, care a preluat preşedinţia Grupului de la Vişegrad şi va deţine şi preşedinţia europeană în primul semestru al anului 2009. "Suntem pentru o Europă fără frontiere", a subliniat el.

Baza de date a UE, depăşită

Slovacia, ca şi alte nouă ţări nou admise la Uniunea Europeană, în 2004, au semnat acordul de la Schengen, dar acesta nu poate fi aplicat atât timp cât baza de date SIS II nu este operaţională. Data iniţială de intrare în vigoare a acordurilor era 2007, însă a fost amânată din raţiuni tehnice.

Până la 31 decembrie, trebuiau să fie suprimate controalele la frontierele terestre şi maritime, spre mai vechile state membre ale Uniunii, iar de la 29 martie 2008, şi cele de pe aeroporturi. Deocamdată, punerea la punct a acestei baze de date mai durează, fără să se ştie cu precizie când va deveni funcţională.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a declarat că UE speră că, până la sfârşitul lunii decembrie, îşi va putea deschide graniţele şi pentru mai noii cetăţeni comunitari ca un fel de cadou de Crăciun, aceasta fiind cea mai spectaculoasă şi evidentă înfăţişare a statutului civic european", a subliniat Frattini. Potrivit proiectelor Uniunii, până în luna septembrie, sistemul central de informaţii din Spaţiul Schengen şi cele locale vor fi interconectate.

Acordul de la Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 de către reprezentanţii Olandei, Belgiei, Luxemburgului, Republicii Federale Germania şi Franţei. Compus din 32 de articole, acest document constituie o declaraţie de intenţie prin care statele semnatare se angajează să faciliteze, pe cât posibil, trecerea frontierelor lor interioare şi să pună în aplicare măsurile de cooperare necesare eliminării controlului vamal.

Sistemul de Informaţii Schengen reprezintă un sistem informatic la care sunt conectate poliţia, autorităţile vamale şi oficiile consulare ale statelor membre Schengen, prin care sunt accesate date referitoare la anumite persoane de interes şi la obiecte furate. SIS este considerat esenţial pentru existenţa Spaţiului Schengen.