Catalonia mai face un pas spre independenţă

Iureşul crizei şi al grevelor din Spania a făcut să treacă aproape neobservat un alt eveniment. Artur Mas, liderul guvernării autonome a Cataloniei, a declarat că va face din independenţa regiunii obiectivul său politic, scrie "Libération".

Vestea a fost anunţată la Congresul partidului său, Convergenţa democratică a Cataloniei (CDC). Liderul partidului, Artur Mas a anunţat că partidul a decis să lupte pentru crearea unui stat propriu.Speranţele de independenţă s-au acutizat în cadrul acestei regiuni autonome, scrie cotidianul francez. Catalonia e unul dintre cele mai bogate state spaniole - asigură 20% din PIB-ul naţional. CDC şi-a schimbat strategia conformându-se acestor speranţe. Până acum, formaţiunea a dat dovadă de moderaţie.

Noul statut autonom al Cataloniei fuseses deja votat în 2005 de Parlamentul catalan (şi aprobat de 75% dintre alegători în cadrul unui referendum) şi apoi aprobat în 2006 de Camera Deputaţilor din Parlamentul spaniol. Partidul Popularilor al actualului premier Mariano Rajoy, pe atunci în opoziţie, a înaintat mai multe amendamente privind neconstituţionalitatea acestui text. Curtea Constituţională a "corectat" textul şi a refuzat noţiunea de naţiune catalană. Pentru că au simţit că le-a fost amputat statutul, peste un million de catalani au manifestat la Barcelona, în iulie 2010 şi au strigat "Trăiască o Catalonie liberă!". Unii au mers şi mai departe, adoptând de-a dreptul o poziţie anti-spaniolă : "Spania, afară!".

De atunci, dorinţa de independenţă a tot câştigat teren. Sondajele de opinie arată că, din cei 7,5 milioane de locuitori ai regiunii, circa 50% doresc un stat de drept independent, în cadrul Uniunii Europene. Legăturile cu Madridul sunt tot mai tensionate. Rămân şi raţiunile culturale - limba, istoria şi cultura Cataloniei sunt diferite de ale Spaniei, spun catalanii. De la debutul crizei, în 2008, mulţi catalani şi-au radicalizat poziţia faţă de independenţădin motive economice. Cei mai mulţi îşi doresc independenţa pentru a beneficia de o autonomie fiscală reală, de tipul celei din Ţara Bascilor, singura regiune autonomă care îşi colectează direct impozitele. Până şi partidele catalane până acum moderate denunţă redistribuţia bogăţiilor care îi nedreptăţeşte. Catalanii plătesc prea mult şi primesc prea puţin. Deocamdată, partidele nu au adoptat un calendar pentru a forţa autodeterminarea. Deocamdată, urgenţa maximă este pentru Catalonia, ca şi pentru celelalte 16 regiuni spaniole, reducerea deficitului.

Dispute pe noul buget

Marţi, guvernul spaniol a prezentat detaliile despre bugetul pe 2012. Potrivit acestuia, investiţiile făcute direct în regiunea Catalonia vor scădea cu 45% comparativ cu 2011, ceea ce încalcă legile convenite cu Madridul, scrie Catalan News Agency. Potrivit aceleiaşi surse, Catalonia ar suferi cea mai mare scădere la capitolul investiţii dintre toate provinciile spaniole - doar 11,1%. În total, Catalonia ar urma să primească cu 1,4 miliarde mai puţin şi va trebui să adopte noi măsuri de austeritate. Ministrul spaniol al Finanţelor, Cristobal Montoro, şi-a justificat decizia spunând că "guvernul nu va fi ţinut ostatic de nimeni", referindu-se la legea care prevede împărţirea banilor de investiţii către regiuni. Mai mult, bugetul pe 2012 nu prevede nici plata retroactivă a unor fonduri care încă ar mai fi datorate Cataloniei pentru 2008 şi 2009, în valoare de aproape un miliard de euro.