În capitala afgană adie vânt uşor de modernitate

După coşmarul guvernării talibane, la Kabul, oamenii prind gustul vieţii moderne. Cinematografele, saloanele de frumuseţe, sălile de culturism şi antenele parabolice sunt la mare

După coşmarul guvernării talibane, la Kabul, oamenii prind gustul vieţii moderne. Cinematografele, saloanele de frumuseţe, sălile de culturism şi antenele parabolice sunt la mare căutare

De mai bine de 20 de ani, Afganistanul este o ţară în război. Anii de conflict au schimbat viaţa oamenilor, care îşi găsesc cu greu un loc de muncă şi îşi pun viaţa în pericol pentru a asigura familiei hrana zilnică.

Deşi condiţiile economice nu sunt deloc uşoare, imaginea Afganistanului începe să se schimbe. Mai ales după răstunarea de la putere a regimului taliban.

În noiembrie 2001, dispariţia regimului taliban a provocat euforie la Kabul, unde extremiştii religioşi îşi aplicau decretele cu o cruzime ieşită din comun. Sute de oameni s-au grăbit să intre în sălile de cinematograf, în timp ce frizerii şi-au făcut datoria direct în stradă, ajutând zeci de bărbaţi să scape de barba stufoasă impusă de fostul regim.

La şase ani de la plecarea talibanilor de la putere, capitala Afganistanului începe să renască încet, încet. Cântăreţi, muzicieni, pictori s-au întors în Afganistan. Şi fiecare zi dă semne de revenire a ţării la normalitate.

Ceea ce înainte era imposibil, acum se poate: femeile pot fi văzute fără văl, la doi paşi de pieţe. Mai mult, există o anumită stare de febrilitate peste tot. Trecătorii nu-şi mai ascund privirile de străini, cum se întâmpla înainte. Vânzătorii de chilipiruri s-au întors pe marginea drumului, iar pe acoperişurile caselor, atentele parabolice se înmulţesc de la o zi la alta.

Antenele sunt confecţionate de fierarii din oraş, care asamblează tot felul de bucăţi de metal care le cad în mână: conserve, cutii de bere pakistaneză. "Este cea mai profitabilă afacere", povesteşte, zâmbind, un localnic. O antenă se vinde cu 1,5 milioane de afgani, ceea ce înseamnă 365 de euro.

Suma este imensă pentru oamenii săraci din Afganistan, care au posibilităţi reduse pentru un loc de muncă. În mod surprinzător, doritorii nu lipsesc. Mohammed, unul dintre cei care confecţionează astfel de antene, spune că vinde în medie cam două produse pe zi. Pentru că afganii sunt acum dornici să vadă la televizor tot ce nu aveau voie în timpul regimului taliban.

Occidentalizarea, printre ruine

Un alt semn că viaţa în Afganistan se schimbă este dat de relaţiile dintre femei şi bărbaţi, care acum nu mai sunt considerate periculoase. Tinerii reînvaţă cum să flirteze, iar adolescentele îndrăznesc să intre într-un salon de frumuseţe. În centrul capitalei, nu puţine sunt tinerele care vin să se aranjeze, aducând cu ele fotografii ale starurilor din cinematografia indiană, care, pentru ele, reprezintă idealul absolut al frumuseţii feminine.

De "răsfăţ" au parte şi bărbaţii, care acum au ocazia să intre fără probleme în săli de gimnastică, decorate cu fotografii ale unor vedete precum Sylvester Stallone sau Jean Claude Van Damme. Proprietarii acestor saloane se lovesc însă de aceleaşi probleme cu care se confruntă majoritatea locuitorilor din Kabul: curentul se întrerupe în mijlocul şedinţelor de înfrumuseţare.

Luxoasele localuri din centrul capitalei afgane contrastează puternic cu imaginile de la periferia capitalei. Aici, urmele războiului nu au dispărut. Printre casele cu urme ale bombardamentelor efectuate de coaliţia internaţională în timpul războiului, afganii nu se arată prea încrezători în viitor. Copiii nu ajung la şcoală, iar singura sursă de venit a oamenilor din zonă o reprezintă transportul produselor pentru magazinele din oraş.

Femeile, din nou în universităţi

La fel de impresionante sunt şi imaginile din campusul universităţii din Kabul. Dacă în urmă cu şase ani femeile nu aveau voie la şcoală, ele recuperează din plin acum timpul pierdut. Corpul didactic de la Universitatea din Kabul nu se poate lăuda cu prea multe profesoare.

Cele care intră în sălile de curs îi încântă însă pe studenţi, bucuroşi că pot visa să-şi reia obiceiurile de odinioară. Mulţi nu au dat uitării coşmarul din perioada când ţara era condusă de talibani, iar studenţii dispăreau subit, după ce criticau deschis puterea de la Kabul.

"Patria" drogurilor

În ciuda faptului că zone întregi din Afganistan se luptă cu sărăcia, ţara stă foarte bine la producţia de opiu. Cantitatea de opiu produsă în Afganistan a atins un nivel-record, arată un raport ONU dat publicităţii recent.

Afganistanul şi-a dublat producţia de opiu faţă de ultimii doi ani, în ciuda milioanelor de dolari pompate în programe de stopare a cultivării macului. Raportul arată că Afganistanul produce 95% din opiul existent la scară mondială.

Opiul şi heroina obţinute din macul afgan aduc economiei subterane peste trei miliarde de dolari, o treime din produsul intern brut, se arată în raportul ONU. Şefa Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate din Afganistan a atras atenţia că banii proveniţi din droguri îi corup pe funcţionarii guvernamentali şi îi ajută pe talibani să-şi finanţeze miliţiile.